george maior

În data de 27 aprilie a.c. vă prezentam în exclusivitate noile propuneri ale premierului Victor Ponta pentru posturi de ambasadori. Pe lista scurtă apăreau numele lui George Maior, fostul director al SRI, Emil Hurezeanu, analist politic Digi 24, Adrian Cioroianu, fost ministru de externe, Mihnea Motoc și Ioan Jinga. De atunci, toți au trecut prin comisiile de politică externă ale Parlamentului, iar unii din ei au fost deja trimiși la noile posturi. Acum, vă prezentăm tot în exclusivitate, știrea potrivit căreia procedurile s-au finalizat și în cazul ambasadei din Washington.

Din lista celor care au primit decretul prezidențial în data de 12 iunie, lipsea numele fostului director al SRI. S-au strecurat în presă numeroase speculații, legate de absența sa, deși surse diplomatice au precizat la momentul respectiv că procedurile de desemnare a unui ambasador la Washington sunt mai îndelungate decât cele în țările europene.

Între timp s-a rezolvat și această problemă. Potrivit unor surse oficiale, care au confirmat în exclusivitate Evenimentului Zilei, în cursul acestei săptămâni, Departamentul de Stat al SUA a transmis acceptul pentru desemnarea lui George Maior ca ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii. Premierul interimar Gabriel Oprea a înaintat toate actele necesare președintelui Klaus Iohannis, care a semnat decretul de numire, ce urmează a fi publicat în Monitorul Oficial la începutul săptămânii viitoare. Potrivit surselor oficiale citate, procedura în cazul lui George Maior a fost extrem de rapidă, fiind neobișnuit ca un ambasador la Washington să fie confirmat în doar patru săptămâni. Se pare că relațiile de cooperare excelente cu serviciile de informații partenere pe care SRI le-a dezvoltat în cursul mandatului său, cât și contactele personale au avut o contribuiție importantă.

George Maior a deţinut funcţia de director al SRI timp de peste opt ani și a demisionat din funcție în ianuarie 2015. În perioada mandatului său, cel mai lung din istoria serviciului de informații, SRI a fost apreciat pentru rezultatele deosebite în cadrul cooperării cu parteneri euro-atlantici, dar și pentru echilibrul dovedit pe scena politică internă. Demisia sa a survenit ca urmare a susținerii publice pe care a acordat-o legilor de întărire a capacității de supraveghere anti-teroristă, dar și a deciziei anunțată înaintea campaniei electorale prezidențiale.

„În primul rând a fost o decizie pe care am luat-o şi am anunţat-o din debutul campaniei electorale de anul trecut. A fost o decizie pe care am luat-o având în vedere şi o anumită practică ce există în unele satate europene şi având în vedere şi longevitatea în această funcţie. Uneori e bine să ai longevitate, dar intervine pentru unii şi o anumită rutină şi lucrurile trebuie schimbate. E o filosofie pe care am dobândit-o. Au existat şi cauze particulare, legate de eşecul legislaţiei pe securitate cibernetică, declarate neconstituţionale. Nu au fost legi promovate de SRI, dar susţinute de SRI la nivel conceptual pentru că erau vitale pentru întărirea unor capacităţi într-un timp extrem de complex şi tulbure. M-a dezamăgit că aceste legi nu au fost adoptate şi a fost o cauză particulară a materializării intenţiei mele generale de a pleca din fruntea acestui serviciu”.

Citiți articolul integral pe evz.ro

1 COMENTARIU

Comentariile sunt închise.