EXCLUSIV EPOCHTIMES | Cum au ajuns românii din Harghita şi Covasna o minoritate discriminată

„În judeţele Covasna şi Harghita ocuparea posturilor din administraţia publică este condiţionată de cunoaşterea limbii maghiare. În majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură din localităţile etnic mixte nu este încadrat niciun funcţionar român. Populaţia românească din zonă este nesocotită, marginalizată şi tratată ca o populaţie aservită şi incomodă, neexistând egalitate de şanse la obţinerea unui loc de muncă“, susţine Ioan Lăcătuşu, director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, într-un amplu interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, liderii maghiari din zonă urmăresc „purificarea de români“.

Epoch Times: Cu ce probleme se confruntă românii din Harghita şi Covasna? Cum au ajuns aceştia o minoritate discriminată în propria ţară?

Din cauza configuraţiei demografice, administrative, educaţionale, economice şi politice actuale din judeţele Covasna şi Harghita, românii au statut de facto de minoritate numerică locală, discriminată negativ, în plan local, în mass-media şi în politica naţională, fără putere politică şi fără mijloace de exprimare eficiente în raport cu societatea în mijlocul căreia trăiesc. Populaţia românească din zonă este nesocotită, marginalizată şi tratată ca o populaţie aservită şi incomodă, neexistând egalitate de şanse la obţinerea unui loc de muncă şi la afirmarea demnităţii umane.

În judeţele Covasna şi Harghita – contrar cadrului legislativ european – minoritatea dominantă (ungară), devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri evidente de „discriminare pozitivă”, în vreme ce majoritatea românească, din cele două judeţe, devenită minoritatea numerică locală dominată este condamnată aş spune programatic la deznaţionalizare sau la emigrare. Românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale, aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare.

Îngrijorarea noastră este sporită şi de faptul că, din datele oficiale ale recensămintelor populaţiei rezultă că în perioada postdecembristă, în majoritatea localităţilor cu populaţie etnic mixtă din judeţele Covasna şi Harghita, populaţia românească a cunoscut un accentuat proces de scădere numerică. Dacă acest proces continuă, în viitorii 20-30 de ani, populaţia românească din aceste localităţi se va diminua drastic, mergând până la dispariţie, ceea ce pare a fi scopul propus de reprezentanţii etniei maghiare din zonă – purificarea de români.

La această situaţie s-a ajuns ca urmare a unui întreg „lanţ al slăbiciunilor”, la nivelul deciziilor politice naţionale şi a lipsei unei strategii referitoare la gestionarea corespunzătoare a evoluţiilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, unităţi administrative în care cetăţenii de naţionalitate română sunt numeric minoritari.

Din lungul şir al reglementărilor politice şi legislative care au influenţat negativ convieţuirea interetnică din zonă amintesc acceptarea funcţionării partidelor politice constituite pe baza etnică; raportarea la cerinţele populaţiei româneşti din zonă prin prisma intereselor de partid, prioritare fiind de fiecare dată menţinerea la guvernare a unei alianţe sau coaliţii care nu putea funcţiona fără participarea UDMR-ului; menţinerea unei grave discriminări privind finanţarea proiectelor identitare ale concetăţenilor maghiari şi ale românilor numeric minoritari în judeţele din sud-estul Transilvaniei.

De ce măsuri discriminatorii se lovesc românii la încadrarea în muncă sau în derularea unor investiţii şi afaceri, precum şi în păstrarea identităţii lor naţionale şi lingvistice?

În judeţele Covasna şi Harghita se continuă practica condiţionării ocupării posturilor în administraţia publică, altele decât cele prevăzute de lege (practică generalizată şi la unele societăţi comerciale) de cunoaştere a limbii maghiare. În majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură din localităţile etnic mixte, nu este încadrat niciun funcţionar român. În plus, nu sunt respectate, în majoritatea cazurilor, prevederile legale privind numirea de directori sau directori adjuncţi români în şcolile mixte.

Instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cultura românilor din cele două judeţe. Monografiile locale, albumele de prezentare a patrimoniului cultural local, pliantele turistice prezintă caracterul monoetnic al judeţului, făcând abstracţie de istoria, cultura şi patrimoniul creat de populaţia românească din zonă. Volumele de istorie locală, albumele şi pliantele turistice au un conţinut manipulator nostalgic după un ideal de puritate etnică secuiască din trecut – de fapt o iluzie bine cultivată – şi promovează separatismul şi autonomia teritorială a aşa-zisului „Ţinut secuiesc”. Prin gravele lipsuri şi ascunderi ale adevărului istoric, manualul Istoria Secuilor, finanţat de instituţii ale administraţiei publice locale din judeţele Covasna şi Harghita, cultivă lipsa de responsabilitate faţă de trecut şi tendinţa de izolare etnică a maghiarimii din aceste zone a fostelor scaune secuieşti, cu grave consecinţe pentru formarea viitoare a tinerilor maghiari.

Pe de alt parte, este continuată practica discriminărilor în finanţarea proiectelor asociaţiilor culturale româneşti de către majoritatea consiliilor locale din localităţile etnic mixte. În condiţiile în care minoritatea maghiară, majoritară numeric în judeţele Covasna şi Harghita, beneficiază de sume impresionante de la nivel central şi localromânii din cele două judeţe, numeric inferiori, suportă toate avatarurile unei minorităţi, fiind lipsiţi de un suport instituţional şi financiar real din partea statului român şi cu atât mai puţin din partea autorităţilor locale controlate de UDMR.

O altă acţiune de discriminare a românilor în propria lor ţară, prin intermediul unei clasificări insidios şovine, o constituie împărţirea acestora în „români băştinaşi” şi „români venetici”, după criterii artificiale.

În legătură cu lipsa investiţiilor, vina nu este a Bucureştiului, aşa cum greşit se afirmă în mediile maghiare. Cauza acestei situaţii care influenţează negativ asigurarea locurilor de muncă a fost explicit afirmată de către unii lideri marcanţi ai UDMR. Conform liderilor UDMR aflaţi perpetuu la guvernarea locală, în ultimii 25 de ani, aceştia s-au aflat în faţa următoarei dileme: sprijină dezvoltarea economică a zonei şi, în acest mod, acceptă schimbarea compoziţiei etnice a populaţiei sau păstrează actuala configuraţie etnică, prin sacrificarea investiţiilor aducătoare de progres economic şi social.

Sunt voci ale comunităţii care acuză finanţarea extremismului maghiar din bani publici. Cum se întâmplă asta şi de ce consideraţi că autorităţile române consimt la acest joc?

Răspunsul la această întrebare poate fi formulat prin consultarea hotărârilor consiliilor judeţene Harghita şi Covasna şi a principalelor localităţi din aceste judeţe privind finanţarea proiectelor numeroaselor asociaţii non-guvernamentale maghiare, în care se regăsesc şi manifestări organizate, sau la care participă asociaţii care promovează extremismul, xenofobia şi demersurile nostalgice, anti-româneşti.

Finanţarea unor manifestări extremiste şi recrudescenţa demersurilor separatiste sunt încurajate de complicităţi politico-economice transpartinice şi de lipsa de reacţie a instituţiilor statului, de multe ori prizoniere ale complicităţilor respective datorită compromisurilor politice de care aminteam. (…)

Va urma a doua parte a interviului despre lupta românilor de a-şi păstra identitatea în zonă şi autonomia pe criterii etnice.

Ioan Lăcătuşu este director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, membru în Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

sursa: epochtimes-romania.ro