Încă de la primele etape ale campaniei militare a Rusiei în Siria, presa mondială s-a grăbit să-l atace pe Vladimir Putin și intențiile strategice ale Rusiei în Siria. Este această operațiune informativă o simplă recrudescență a Războiului Rece, sau este vorba de ceva mult mai profund? O analiză pentru Huffington Post a lui Alastair Crooke, fost înalt ofițer MI6.
A fost evidentă pentru toată lumea șovăiala, lipsa de siguranță cu care administrația americană a răspuns la mutările militare ale rușilor. Inițial, Washingtonul a încercat să arate „obișnuita sa abordare pragmatică”, sugerând că nimic nu se schimbă în campania sa și a aliaților săi.
Însă administrația Obama a fost evident luată prin surprindere de rapiditatea și dimensiunile acțiunii Rusiei. Săptămâna trecută, un oficial american a mers la ambasada SUA din Bagdad pentru a anunța începutul imediat al operațiunilor aeriene rusești în Siria și a cerut ca Statele Unite să-și țină aparatele de zbor în afara spațiului aerian sirian.
De atunci, ritmul atacurilor aeriene rusești a fost impresionant, lăsând Statelor Unite și aliaților lor prea puțină libertate și timp ce acțiune.
Este clar: „obișnuita abordare pragmatică” nu a funcționat. Iar oponenții președintelui Obama au sărit imediat: Putin a păcălit (din nou) America.
Secretarul de stat John Kerry a cerut vehement o coordonare militară cu Rusia, care măcar să permită coaliției internaționale să zboare și astfel să mai conteze în jocul strategic.
A doua abordare a Washingtonului a căutat ca măcar inițiativa politică să le rămână americanilor (acceptând implicit asumarea rolului militar de către Rusia), stabilind condițiile (în primul rând îndepărtarea lui Bashar Al-Assad) viitorului politic al Siriei, în care Statele Unite speră să aibă un cuvânt important (Marea Britanie și Franța au ridicat și ele câte un picior în tentativa de a-și marca teritoriul pentru a nu fi scoase cu totul din joc).
Totuși, în timpul acestor manevre politice și ciocniri de declarații, a avut loc o repoziționare semnificativă a Statelor Unite. Aflat în vizită la Londra și Berlin, secretarul de stat Kerry a schimbat obiecția inițială absolută a Washingtonului ca Assad să rămână în funcție: acum a spus el, liderul de la Damasc poate rămâne pentru o perioadă de tranziție, indiferent cât de lungă ar fi aceasta („Îndepărtarea lui Assad nu trebuie să se producă în prima zi sau în prima lună”), precizând că în final decizia îi aparține poporului sirian.
Citiți articolul integral pe evz.ro
Articolul ăsta îmi aminteşte de animalele din Africa ,ce îşi însemnează teritoriul.Aşa e şi cu Siria.De cînd au fost descoperite marile bazine subterane de GAZE toată lumea vrea să -şi URINEZE TERITORIU.Vă închipuiţi bizonul amreican care nici nu apucă să se screamă şi vine tăvălug peste el ursul siberian ?
„un oficial american a mers la ambasada SUA din Bagdad” poate vrei sa spui „un oficial rus”
MARII CAMPIONI AI LUMII LA SAH, AU FOST INTODEAUNA RUSII .
Bobby Fisher e nascut cumva la moskova ?
Poate în ultimul ceas, cineva a înțeles ce se va întâmpla cu prețul petrolului dacă războiul se raspandeste în zona, este clar ca dacă prețul petrolului creste economia Rusiei bazata f mult pe exporturile de petrol și gaze o sa înceapă sa-si revină iar izolarea Rusiei va fi cel mult la nivel de imagine.
Rușii au avut mereu jucători celebri de șah.
Comentariile sunt închise.