Dovada că statul român nu trebuie să plătească despăgubiri RMGC

Guvernul României şi Guvernul Canadei au încheiat în anul 2009 un acord pentru protejarea reciprocă a investiţiilor din care reiese că, în cazul în care statul român va lua măsuri „pentru a proteja obiective legitime de interes public, cum ar fi sănătatea, siguranţa şi mediul”, nu va plăti despăgubiri pentru investiţiile făcute de firmele canadiene.

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Canadei pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor a fost semnat de cele două părţi în luna mai 2009 şi ulterior consolidat în iulie 2011. Prin acest document sunt incluse câteva prevederi noi, printre care şi noţiunea de „expropriere indirectă” în cadrul măsurilor echivalente exproprierii. La prima vedere, statul pare obligat să acorde despăgubiri dacă opreşte o investiţie canadiană aflată în derulare. Nu este însă aşa.

Partea interesantă tocmai acum urmează pentru că în acelaşi acord sunt trecute şi excepţii. Există un articol care spune că nu se consideră expropriere indirectă şi deci statul nu este obligat să acorde despăgubiri investitorilor, în situaţia în care statul ia măsuri pentru a proteja obiectivele legitime de interes public, cum ar fi sănătatea, siguranţa şi mediul. De aici şi bătălia pentru obţinerea avizului de mediu. În cazul în care Parlamentul respinge proiectul Roşia Montană pe motive de mediu, prin urmare RMGC nu primeşte avizul de mediu pentru a demara exploatarea auriferă de la Roşia Montană, statul român nu va plăti despăgubiri companiei canadiene.

Articolul care clarifică întreaga situaţie:

„Cu excepţia circumstanţelor rare, cum ar fi atunci când o măsură sau o serie de măsuri sunt atât de grave în lumina scopului acestora, încât nu pot fi privite în mod rezonabil ca fiind adoptate şi aplicate cu bună credinţă, măsurile nediscriminatorii ale unei părţi contractante care sunt prevăzute şi aplicate pentru a proteja obiectivele legitime de interes public, cum ar fi sănătatea, sigurnaţa şi mediul, nu constituie expropriere indirectă”. Textul este cuprins în Anexa B a acordului semnat de cele două state.

Acordul răspunde în totalitate exigenţelor impuse de dreptul comunitar

„Guvernul României şi Guvernul Canadei, denumite în cele ce urmează părţi contractante, recunoscând că promovarea şi protejarea investiţiilor unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante vor fi favorabile stimulării iniţiativei în afaceri şi dezvoltării cooperării economice dintre ele, au convenit cele ce urmează”, se arată în preambulul acordului.

Textul a fost aprobat şi de Parlament, prin lege. „Acest document prezintă avantajul că instituie un cadru juridic modern pentru promovarea şi protejarea investiţiilor româno-canadieie, care răspunde în totalitate exigenţelor impuse de dreptul comunitar”, explică Guvernul, în nota de fundamentare transmisă Legislativului.

„Conceptul – măsuri având efect echivalent naţionalizării sau exproprierii poate fi denumit şi expropriere indirectă. Exproprierea indirectă rezultă dintr-o măsură sau dintr-o serie de măsuri ale unei părţi contractante care au un efect echivalent exproprierii directe, fără transferul oficial al titlului sau sechestrului formal”, se explică în anexa B a acordului semnat de Guvernul României şi Guvernul canadian. Mai simplu spus, poate fi considerată „expropriere indirectă” dacă guvernul ia măsuri prin care împiedică o companie să îşi desfăşoare investiţiile. Pentru a stabili dacă o măsură luată de o parte contractantă constituie o expropriere indirectă, trebuie făcută „o investigaţie de la caz la caz, bazată pe fapte”, care să ia în considerare mai mulţi factori, se mai precizează în anexa amintită. Unul dintre factorii menţionaţi: „gradul de severitate al impactului economic al măsurii sau seriei de măsuri”, precizându-se totodată că „simplul fapt că o măsură sau o serie de măsuri ale unei părţi are un efect advers asupra valorii economice a unei investiţii nu stabileşte că a avut loc o expropriere indirectă”.

Există condiţii referitoare la despăgubiri în contractul secret?

În aceste condiţii, rămâne întrebarea de ce s-au grăbit Victor Ponta şi Dan Şova să declare că statul român ar putea fi obligat să plătească RMGC despăgubiri de circa 2 miliarde de dolari, dacă Parlamentul va respinge proiectul Roşia Montană. Cotidianul.ro l-a întrebat pe ministrul Dan Şova dacă în contractul cu RMGC există vreo clauză prin care statul român se obligă să plătească despăgubiri către compania canadiană, în cazul în care proiectul minier nu este pus în practică, din vina statului. Dan Şova a evitat să dea un răspuns concret, cu da sau nu. Întrebat din ce calcule s-a ajuns la cifra de 2 miliarde, Şova a răspuns că „investiţii făcute până acum de către RMGC se ridică la 550 milioane de dolari” şi că „există un business plan al companiei în care profitul estimat este de 1,5 miliarde de dolari”.

sursa: www.cotidianul.ro