Prezervarea romanismului nu se opreste la granitele naturale ale Romaniei.
Identitatea nationala nu se declina doar in interior, prin comunitatile autohtone, ci si in exterior. Romanii de pretutindeni sunt o resursa importanta prin care Romania poate exporta un capital important de soft-power. Acestia sunt ambasadorii Romaniei in statele in care locuiesc. In schimb, noi suntem obligati sa asiguram unitate, conditii de reintegrare si respect.
Acesta este dezideratul. Care este realitatea?
Realitatea este o combinatie de incompetenta si rea-vointa, care nu asigura nici azi romanilor de peste hotare conditii concrete pentru a-si exercita dreptul la vot. Legea privind votul prin corespondenta este blocata in Parlament.
In vara anului 2014, Turcia a reusit sa organizeze cea mai mare sectie de votare pe stadionul olimpic din Berlin, iar in celelalte localitati din Germania turcii au putut vota in spatii extinse. Noi, in schimb, am organizat doar 5 sectii de votare in Germania, desi acolo avem 8 consulate.
Totusi, atentia Turciei fata de diaspora nu reprezinta un act sporadic, ci o preocupare constanta, avand in vedere comitetele de coordonare care asigura legatura intre Ankara si milioanele de turci care locuiesc peste hotare, dar si Institutele Culturale care promoveaza identitatea turca in peste 30 de state.
Capacitatea unui stat de a crea o relatie eficienta de comunicare cu cei de peste hotare depinde in mare proportie de existenta unei comunitati transnationale coerente, bazata pe o identitate comuna. Acesta este motivul pentru care politicile inclusiv fata de romanii de peste hotare trebuie sa acopere multiple dimensiuni, precum educatia, cultura, presa si spiritualitatea.
Spre exemplu, Bernd Fabritius, membru al Bundestagului, a declarat recent ca Germania a alocat 750.000 euro pentru a sustine pregatirea scolara a celor 23.000 de elevi care invata limba germana ca limba materna in Romania. Mai mult, pentru Germania, bisericile fortificate din Ardeal fac parte din mostenierea culturala a sasilor, sprijinind in acest sens Federatia Mondiala a Sasilor pentru a le include in circuite de turism cultural.
In acest sens, sa nu uitam ca Guvernul de la Budapesta tocmai a anuntat ca va aloca mai multi bani pentru preotii care slujesc in bisericile maghiare din afara Ungariei. Bisericile maghiare din Romania vor primi in plus peste un sfert de milion de euro de la Budapesta, in conditiile in care in ultimii cinci ani, Guvernul Orban a contribuit cu peste doua milioane de euro la renovarea si conservarea bisericilor comunitatii maghiare din tara noastra.
Prin sprijinul nostru sustinut si printr-o abordare strategica de colaborare constanta cu entitati reprezentative, am putea ajuta romanii din statele vecine si din Uniunea Europeana sa devina un actor important in creionarea socio-politica si culturala a Romaniei atat in tara, cat si in afara ei. Avem nevoie de propriul nostru model de romanism transnational.
Cetatenia este, de asemenea, un pivot identitar puternic. Exista romani in Republica Moldova, Ucraina sau Serbia, din Valea Timocului sau din Voivodina, care ar obtine mai usor orice alta cetatenie decat cea romaneasca, pentru ca autoritatile din Romania nu au o abordare coerenta.
Ne ferim de o dezbatere publica concreta despre politica de cetatenie. Avem milioane de romani care nu pot deveni cetateni, pentru ca nu au fost niciodata parte a Romaniei.
Demersurile sunt contrare in Rusia, care merge in directia facilitarii accesului obtinerii cetateniei ruse, ceea ce creste vulnerabilitatea comunitatilor de romani din zonele pe care Rusia vrea sa le mentina drept enclave, un exemplu in acest sens fiind regiunea transnistreana. O vulnerabilitate pentru Romania, de ordin intern, este determinanta pentru Ungaria, care, sub conceptul de World Nation, ofera cetatenie tuturor maghiarilor, fara restrictii.
Fie ca natiunea are o dimensiune teritoriala, cum este cazul Rusiei, fie o dimensiune de ordin spiritual, cum este cazul Ungariei, problematica dublei cetatenii joaca un rol central in prezervarea identitatii nationale. Dincolo de aceste specificitati, Romania trebuie sa inteleaga o lectie importanta: romanii de peste hotare fac parte integranta din natiunea romana, iar responsabilitatea noastra fata de ei nu trebuie sa fie o optiune.
Eugen Tomac este un politician, istoric si jurnalist roman, deputat in Parlamentul Romaniei din anul 2012 si presedinte al Partidului Miscarea Populara.
sursa: ziare.com
