Dezvăluiri: Un alt caz „PANAIT”! | Cum a murit procurorul din dosarele Vântu, Luminiţa Sega? Diagnostic: otrăvire lentă cu aluminiu!

Prin rezolutia nr. 108/P/2003 din 21.04.2003, semnata de procurorul Luminita Sega, Sectia de urmarire penala si criminalistica din Parchetul General a dispus extinderea cercetarilor impotriva inculpatului Sorin Ovidiu Vantu pentru: instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, uz de fals, fals in declaratii, instigare la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, spalare de bani.

Luminta Sega a murit in 2006, dupa un an si trei luni de suferinte crunte, iar diagnosticul pus de mai multe clinici din Occident a fost “intoxicatie sistematica cu aluminiu”, deci otravire lenta.

„Ancheta a decurs normal pina la un punct, cind m-am trezit ca nu ma mai audiaza nimeni. Aveam cu procurorul Luminita Sega cite doua trei intilniri pe saptamina, apoi i-a fost luat dosarul. Am facut intr-o zi cerere din arest sa fiu dusa la procurorul de caz si mi s-a raspuns: «Care?!». Si asta a durat pina cind procurorul Irinel Paun s-a gindit sa dea un rechizitoriu. Ce puteam sa cred din fundul celulei mele decit ca nu s-a vrut cercetarea domnului Vintu? (Ioana Maria Vlas).

In rechizitoriul din dosarul FNI din 7.12. 2004, procurorul Irinel Paun disjunge din dosar partea referitoare la tatal FNI, apreciind ca “inculpatul Sorin Ovidiu Vintu a suferit o interventie chirurgicala ca urmare a unui accident casnic, fiind in imposibilitatea de a participa la efectuarea unor acte de urmarire penala”. Asa a scapat SOV in dosarul FNI.

27 martie 2003, dimineata, Ioana Maria Vlas, „mama” FNI, cautata vreme de 3 ani prin Interpol, se prezinta de buna voie si nesilita de nimeni la sediul Ambasadei Romaniei in Israel si cere sa fie pusa sub protectia statului roman, pentru ca vrea se intoarca in tara.

27 martie 2003 ora 22.15, Ioana Maria Vlas aterizeaza pe aeroportul Otopeni, este preluata de politisti si dusa la Directia de Cercetari Penale. Vlas avea sa declare ca a venit in Romania pentru ca nu mai avea bani si pentru ca nu mai suporta conditia de fugar. Primul motiv cade din start: in contul deschis la o banca din Israel avea 78.383 de dolari, iar in alt cont din Marea Britanie, peste 320.000 de dolari. Vlas mai spune ca, in 2000, imediat dupa caderea FNI, Sorin Ovidiu Vantu a convocat-o la una din vilele sale si i-a cerut sa paraseasca Romania in doua ore, punandu-i chiar la dispozitie o masina si sofer, ca sa ajunga la Sofia. Intr-o interviu televizat din 2008, Vlas avea sa adauge ca nu doar soferul Teodor Irimescu a transportat-o in Bulgaria: “Domnul Popa m-a condus pina in Sofia, sa fie sigur ca urc in avion”. La scurt timp de la fuga lui Vlas avea sa dispara si Nicolae Popa, scos din tara cu masina, spun gurile rele, de Victor Veliscu, alt bun prieten si asociat al lui Vantu, reactivat apoi, din 2001 pana in 2005 consilier pe probleme de logistica al sefului SRI Radu Timofte.

Revenind la Ioana Maria Vlas, „Curierul National” din 2 aprilie 2003, citand surse confidentiale, scrie ca mama FNI ar fi fost contactata de Vantu cu o saptamana inainte de intoarcerea in tara, cam pe 20 martie 2003, iar acesta i-ar fi cerut sa revina in Romania. Daca asa a fost, ce urmarea Vantu? Si de ce s-a conformat Vlas „ordinului de chemare”, cand ii era clar ca puscaria o mananca?

Luminita Sega formuleaza 6 capete de acuzare impotriva lui Vantu in dosarul FNI…

La inceputul lui 2003, toate cauzele privind inculpatul Sorin Ovidiu Vintu, inclusiv cauza FNI, sunt repartizate spre supraveghere procurorului Luminita Sega, de la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General.

In aprilie 2003, procurorul Luminita Sega cere in dosarul FNI extinderea cercetarilor impotriva lui Sorin Ovidiu Vintu, sub aspectul savarsirii a nu mai putin de sase infractiuni pedepsite de Codul Penal: instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, uz de fals, fals in declaratii, instigare la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura private si, cea mai grava, spalare de bani.

Dupa revenirea in tara, Ioana Maria Vlas il arata cu degetul pe Vintu ca fiind responsabil de prabusirea FNI, fapt probat de presa prin publicarea unui proces verbal de confruntare intre Vlas si Vintu, confruntare care avusese loc in prezenta Luminitei Sega. In septembrie 2003, dupa ce a „stors-o” de informatii pe Ioana Maria Vlas, Luminita Sega mentine cele 6 capete de acuzare impotriva lui SOV.

Luminita Sega constata, incet, incet, ca este lasata singura sa lucreze dosarele lui Vintu, politistii fiind retrasi din ancheta, unul cate unul, prin rezolutia procurorului general Ilie Botos.
Coordonatorul echipei, procuror sef adjunct sectie Ovidius Paun este eliberat din functie fara motiv, ofiterul Constantin Duvac este “avansat”, iar ofiterul Ovidiu Dobleaga este “recompensat” cu o bursa in Franta.

Intr-un final, chiar Luminita Sega este scoasa din dosar si inlocuita de procurorul Irinel Paun. Dupa ce i se iau marile dosare in care a fost implicat SOV (FNI, FNA, Banca Agricola, BID), anchetele sunt finalizate de catre alti colegi, prin spargerea dosarelor in mai multe bucati si disjungerea celor care-l priveau pe SOV, ca disjunselor sa li se poata pierde urma. Luminita Sega este indepartata din Parchetul General sub pretextul “restructurarii postului” de procuror sef de birou si se reincadreaza, ulterior, la PNA (actualul DNA).

Practic, pana la finele lui 2003, toti cei care l-au deranjat pe SOV pierd contactul cu dosarele in care acesta era inculpat, iar toate aceste decizii, inclusiv restructurarea ulterioara a postului Luminitei Sega, sunt luate de procurorul general de la acea vreme, Ilie Botos.

… iar Irinel Paun le sterge cu buretele, pentru o buba la picior

Irinel Paun, cel care preia dosarul de la Sega, finalizeaza rechizitoriul in decembrie 2004, document in care recunoaste ca nelegiuirile in functionarea si administrarea fondului s-au facut inclusiv in perioada in care SOV era tatal FNI-ului. Astfel, anchetatorul precizeaza ca una dintre cauzele care au generat pagube in activitatea FNI a fost diminuarea numarului unitatilor de fond aflate in circulatie, fapt ce a avut ca efect direct cresterea nereala a valorii unitatilor de fond in raport de care s-au efectuat rascumpararile si care a generat plata unor sume de bani in plus, necuvenite, din fondurile investitorilor FNI. Acelasi rechizitoriu mentioneaza ca o alta cauza importanta care a determinat intrarea FNI in incapacitate de plata a constituit-o reevaluarea nejustificata a actiunilor aflate in portofoliul FNI. Cu toate acestea, el decide disjungerea din dosar a acuzatiilor care se refera la Vantu. Paun apreciaza ca“inculpatul Sorin Ovidiu Vintu a suferit o interventie chirurgicala ca urmare a unui accident casnic, fiind in imposibilitatea de a participa la efectuarea unor acte de urmarire penala”.

Si fiindca in acest dosar, 108/P/2003, Luminita Sega facea referire la spalare de bani, procurorul sef adjunct de sectie Nicolae Andrei reinregistreaza dosarul, dandu-i alt numar, 676/P/2004, fapt ce a condus la tinerea sa in nelucrare timp de un an, pina cind aparitia legii 508 din 2004 il obliga sa-l decline la DIICOT. Unde, probabil, a primit NUP sau zace acoperit de praf.

Diversiunea lui Rosca Stanescu

Ce s-a intamplat cu Luminita Sega depaseste orice inchipuire. Pe 16 martie 2005, Luminitei Sega i se face rau in biroul sau de la DNA si este internata in spital. Ciudata boala declansata in acea zi avea s-o ucida pe 31 iulie 2006. Decesul nu este mediatizat aproape deloc la data producerii lui.

Abia un an mai tarziu, pe 27 martie 2007, apare prima relatare detaliata a cazului in mass-media: cotidianul Ziua (condus de Sorin Rosca Stanescu, unul dintre prietenii si partenerii lui Patriciu si ai lui Vantu), publica o pagina, altfel impecabila, despre acest deces, fara sa aminteasca, insa, ca este vorba de procurorul care a instrumentat dosarele Vantu.

„Ziua” scrie ca Luminita Sega a fost implicata in diverse faze ale instrumentarii unor dosare extrem de grele si de periculoase din punct de vedere profesional, precum “Bancorex”, “Bancoop”, “Jimbolia”, “Tigareta”, “Magureanu-Giurtelecul Hododului”, “Iliescu-Costea”, “Eterna si fascinanta Romanie”, “Stefan Riza”, anchetandu-i pe Ion Iliescu, Virgil Magureanu, dar si alte nume grele din politica si serviciile secrete, fara a sufla o vorba despre Vantu.

Cotidianul citat mai spune ca multi dintre colegi cred ca “magistratul a platit cu viata faptul ca a anchetat asemenea dosare”.

Nu cred ca omisiunea dosarelor Vantu din palmaresul Luminitei Sega a fost o intamplare, ci o “amnezie” din rea credinta, tocmai pentru a induce in eroare opinia publica, inducand alti potentiali vinovati de ingrozitoarea moarte a magistratului.

Si fiindca tot trebuie sa va spun cum a murit Luminita Sega, voi cita, cap-coada, materialul din Ziua, extrem de bine documentat, minus omisiunea/diversiune pe care v-am semnalat-o. Va las a judecati singuri cu ce intentie a fost facuta.

Otrava pentru procuror

“Procurorul Luminita Sega a platit cu viata pentru profesionalismul cu care a instrumentat cele mai grele dosare de criminalitate organizata in perioada 1997-2004. Decesul acesteia a ramas un mister si in ziua de azi. In pofida falselor diagnostice si tratamente din tara, analizele biochimice, efectuate in laboratoare din Austria si Italia, releva cauza reala a mortii Luminitei Sega: otravirea cu metaloizi, in special cu aluminiu.

Dureri groaznice

Luminita Sega, in varsta de 42 de ani, procuror la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a murit in data de 31 iulie 2006, la un an dupa ce a fost internata in spital. La 16 martie 2005, in timp ce se afla in biroul sau de la DNA, Sega a acuzat dureri groaznice de cap. In fata colegilor de birou, care credeau ca are o migrena puternica, procurorul Luminita Sega a cazut la podea, zvarcolindu-se de durere, tinandu-si capul in maini si strigand dupa ajutor. Cum durerile nu incetau, a fost chemata ambulanta. Procuroarea a fost internata in Clinica de neurochirurgie a Spitalului Bagdasar.

Potrivit primelor simptome, medicii s-au axat in jurul unui diagnostic legat de un posibil accident cerebral. Aceasta intrucat la internare, Sega prezenta simptomele unui fals accident ischemic tranzitoriu. Pacientul Sega a devenit insa un caz dificil din cauza faptului ca un diagnostic precis al bolii parea imposibil de pus, chiar si de mari specialisti chemati la patul bolnavului. Neimpunandu-se o interventie chirurgicala de urgenta, Sega a fost transferata la Clinica de neurologie a Spitalului Universitar.

Cauze necunoscute

La Spitalul Bagdasar nu se reusise aflarea adevaratei etiologii (cauza reala a declansarii durerilor ingrozitoare de cap). La randul lor, medicii specialisti de la Spitalul Universitar aveau sa constate absenta oricarei patologii, care sa indice o anumita afectiune neurologica in zona cerebrala.

Nici setul de analize “clasice” (de biochimie a sangelui), utilizate inca in Romania, nu a oferit medicilor sansa unui diagnostic. De retinut ca nici unul dintre marii specialisti din cele doua spitale nu a avut inspiratia de a investiga, macar prin analizele de laborator, posibilitatea existentei unei intoxicatii prin otravire, cu substante chimice care sa afecteze creierul.

Astfel, starea procuroarei Luminita Sega s-a inrautatit de la o zi la alta. Cuprinsi de o oarecare panica profesionala, zeci de medici cu diverse specializari s-au perindat in jurul pacientului cu afectiune cerebrala necunoscuta. ORL-istul a descoperit ceva probleme reale cu o sinuzita mai veche.

In luna iulie 2005, Sega a fost operata de sinuzita. Degeaba. Durerile de cap nu incetau si devenea vizibila afectarea functiilor cerebrale. Specialistul pneumolog a descoperit si el probleme cu un plaman.

In consecinta, procurorul Sega a mai suportat o operatie chirurgicala la plamani. In zadar au fost toate aceste zbateri profesionale ale celor mai buni medici specialisti din Bucuresti. In cele din urma, neurologii de la Spitalul Universitar au incercat sa se apropie de un diagnostic, acela de encefalopatie autoimuna degenerativa de etiologie (cauza – n.r.) necunoscuta.

“Diagnostic” cu variante eronate

Starea pacientului inca nediagnosticat precis, dar cu semne vizibile de degenerare a creierului, a devenit si mai grava, in decembrie 2005, din cauza unei pneumonii de aspiratie. Panica printre medici crescuse. Degenerarea functiilor cerebrale anunta intrarea pacientului intr-o stare de coma. Incepusera zile tot mai grele si mai disperate pentru familia procurorului Sega. Unicul sau copil, Calin, in varsta de 13 ani, statea zi si noapte la capul mamei sale. “Parca simtea, cu ochii sufletului sau de copil, ca mama sa suferea de o boala necunoscuta medicilor din Romania si m-a rugat sa-i facem analize in alta tara, ca sa o salvam de la moarte”, declara unui medic sotul Luminitei Sega, judecatorul Marius Sega.

In paralel cu variantele de diagnostic oficial lansate de medicii celor doua spitale, alti reputati specialisti din marile spitale ale Capitalei au avansat ipoteza unei afectiuni canceroase. Mai precis o tumora cerebrala, cauzata de un “sindrom neoplazic” (variante sustinute de Spitalul Fundeni si Spitalul Colentina). Insa prin investigatiile cu tomograful computerizat nu s-a descoperit asa ceva. In consecinta, ceata profesionala a persistat in mintea medicilor diagnosticieni si curanti. Iar familia procurorului era marcata in plan psihic de posibila existenta a unei boli canceroase, aflata in ultima faza (metastaza). Disperat, sotul Marius Sega apeleaza la un medic de laborator clinic, specializat in medicina cuantica. Cu ajutorul aparatului american SCIO-QX de biorezonanta (inventat, utilizat si omologat, initial, de medicii de la NASA), medicul roman descopera – citam din fisa investigatiei de medicina cuantica – “intoxicatie cu metaloizi”. Aparatul a indicat alarma maxima prin culoarea specifica pericolelor letale, in urma unei intoxicatii lente, cu metale posibil a fi fost ingerate sau injectate in organism, intr-o perioada mai lunga de timp. Rezultatul acestei analize l-a pus serios pe ganduri pe unul dintre medicii Clinicii de Neurologie din Spitalul Universitar. Acesta insa nu a avut sclipirea de a investiga paraclinic aceasta posibila stare de fapt (intoxicare, otravire) prin efectuarea unor analize toxicologice specifice. Cazul Sega a fost in atentia Asociatiei Magistratilor Europeni la Conferinta tinuta la Bucuresti toamna trecuta.

Clinica AKH din Viena

Tot mai disperat si alarmat de investigatia prin medicina cuantica, sotul Luminitei Sega a facut demersurile necesare pentru ca Spitalul Universitar sa trimita anumite probe biologice la Paris, pentru analize de laborator performante.

Specialistii Spitalului Salpetriere au infirmat imediat toate variantele de diagnostic vehiculate in spitalele din Romania si au recomandat deplasarea pacientului de urgenta la o mare clinica occidentala de neurochirurgie din Franta, Germania, Italia sau Austria.

Familia Sega, dupa mari eforturi financiare (imprumuturi disperate de la banci, rude, prieteni) a decis internarea pacientului in renumita clinica AKH din Viena. In regim de urgenta, pacientul Sega a fost diagnosticat cu hidrocefalie (acumularea unui lichid in creier). A fost operata de marele profesor austriac Walter Saaringen, anestezist fiind renumitul profesor Peter Germann. De precizat ca ambii profesori au facut parte din echipa medicala pregatita pentru operatia chirurgicala din Austria a presedintelui Basescu. Operatia a fost o reusita sub aspectul rezolvarii chirurgicale a hidrocefaliei. De asemenea, pacientului i s-a instalat, pentru supravietuire si posibila restabilire a functiilor creierului, o valva biomecanica dintre cele mai scumpe si performante.

Aluminiu in firul de par

Procuroarea Luminita Sega a parasit Austria in data de 26 aprilie 2006. Ajunsa la Bucuresti, Sega a stat numai in stare de coma profunda, la terapie intensiva si reanimare, pana in ziua de 31 iulie, cand a decedat.

Familia a trebuit sa se multumeasca, in acele zile tragice, doar cu un “posibil” diagnostic de hidrocefalie si hipoxie cerebrala – diagnostic necoroborat atunci cu analizele toxicologice speciale, extrem de scumpe in Occident, recomandate de expertii austrieci. Insa, la scurt timp dupa deces si inmormantare, familia Sega a primit rezultatul analizelor de toxicologie, efectuate asupra firului de par, in Italia, la Clinica de Toxicologie din Bergamo. Reputatul toxicolog dr. M. Leitha a consemnat in buletinul de analiza ca “se poate evoca o coada (urma biochimica – n.r.) a unei intoxicatii aluminice”. Specialistii Clinicii din Bergamo i-au recomandat Luminitei Sega si administrarea unui “antidot pentru o posibila intoxicare cu aluminiu”. Procuroarea murise insa intre timp.

Conform limbajului stiintific din tratatele de toxicologie, sintagma “coada unei intoxicatii” ascunde faptul ca substanta chimica agresoare mai persista in organismul-gazda (contaminat prin inghitire sau otravire) doar in cantitati infime. Acestea sunt imposibil de reperat prin analizele clasice de laborator, dar relativ usor de depistat prin investigatii specifice criminalisticii. Altfel spus, toxicologii de la Bergamo-Italia au descoperit “urmele biochimice” lasate in organismul procurorului Sega de substanta “aluminiu”, intr-o perioada lunga de timp. Familia Sega crede astazi ca efectele biochimice ale acestei intoxicatii cu metaloizi, confirmate de expertii italieni, au fost descoperite si constatate anatomo-patologic de neurochirurgii din Viena, cu ocazia operatiei reusite de hidrocefalie.

Diagnosticul adevarat

Specialistii Clinicii AKH-Viena au constatat o autodistrugere progresiva a creierului. Medicii austrieci, in scurt timp, s-au apropiat rapid de diagnosticul adevarat, care avea sa fie aflat in urma unor analize speciale. Cazul Sega a starnit interesul profesional al celebrului profesor neurolog K. Wesely, care numai dupa cateva minute de investigare ale dosarului medical si a pacientului a confirmat o stare de hipoxie cerebrala. Expertii austrieci au fost insa nevoiti sa constate, inaintea efectuarii analizelor toxicologice, ca exista o ciudatenie a evolutiei cazului Sega, fiind luata in calcul un fel de hidrocefalie prin implozie. Si mai ciudat pentru medicii vienezi, procesul degenerativ neurologic al Luminitei Sega continua. S-a decis si schimbarea sangelui prin procedeul de plasmafereza – o actiune terapeutica menita a mai da o sansa insanatosirii. Dar toti specialistii austrieci care au luat cunostinta de caz au remarcat tardivitatea aducerii pacinetului la Viena. Ca sa elimine ipoteza cancerului cerebral, Marius Sega a apelat si la serviciile de imagistica medicala ultraperformante ale Spitalului Universitar din Saint Peulten. Aparatul tomograf cu emisie pozitronica (PET) nu a obiectivat nimic neoplazic in corpul Luminitei Sega. Prin urmare, ipoteza unei afectiuni cerebrale cauzate de un atac cu substante chimice se contura in interiorul familiei Sega.

Anchetator in cauze grele

Luminita Sega s-a nascut in anul 1964. In toata carierea sa a functionat numai ca procuror. In perioada 1996-2004, Luminita Sega a activat in cadrul Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica. Intre 1997-2000, a lucrat in Serviciul de combatere a macrocriminalitatii economico-financiare din cadrul Parchetului General, structura special constituita sub mandatul CDR, la cererea Uniunii Europene. Procurorul Sega a fost implicata in diverse faze ale instrumentarii unor dosare extrem de grele si de periculoase din punct de vedere profesional, precum “Bancorex”, “Bancoop”, “Jimbolia”, “Tigareta”, “Magureanu-Giurtelecul Hododului”, “Iliescu-Costea”, “Eterna si fascinanta Romanie”, “Stefan Riza”. De altfel, multi dintre colegii procurorului Luminita Sega considera ca magistratul a platit cu viata faptul ca a anchetat asemenea dosare.

“Secretul” intoxicatiei letale

Familia Luminitei Sega considera ca intoxicatia lenta cu aluminiu, descoperita de toxicologii italieni, nu s-a putut produce decat la serviciu, unde procurorul obisnuia sa-si bea zilnic cafeaua de dimineata si bauturile racoritoare, pregatite la Parchetul General. “Intoxicatia aluminica” a creierului si intoxicatia cu metaloizi a corpului, confirmate de investigatiile medicinei toxicologica si medicinei cuantice, in cazul Sega, seamana cu procesul de otravire lenta cu arsenic, administrat in doze zilnice. Potrivit tratatelor de toxicologie si criminalistica, aluminiul nu poate produce o intoxicatie mortala decat daca este administrat in doze mici, timp indelungat, printr-o procedura zilnica. Insa procurorul Sega nu frecventa anturaje sau prieteni in mod regulat, nu servea masa zilnic in oras. Fiind preocupata doar de profesie si de cresterea copilului, Luminita Sega nu avea alt “anturaj” zilnic decat familia si biroul de procuror din Parchetul General. Singurul tabiet pe care il avea la serviciu era cafeaua de dimineata, servita regulat ca orice alt coleg procuror de la coffee-maker-urile din anumite birouri. Ar mai intra in discutie si paharele de apa minerala si de sucuri baute in timpul zilei la biroul sau.

“Nu a avut nici o zi de concediu medical”

Cu greu ziarul ZIUA a reusit sa obtina, in exclusivitate, o declaratie de la sotul procuroarei intoxicata cu aluminiu, judecatorul Marius Sega (in prezent magistrat in aparatul tehnic al CSM): “Luminita si-a confundat existenta cu profesia de procuror. Eu cred ca a murit cu convingerea ca nu a stiut ce i s-a intamplat si de unde i s-a tras aceasta nenorocire. Nu a avut nici un fel de antecedente medicale, in cei 20 de ani de activitate neintrerupta ca procuror in ministerul Public. Nu a avut nici macar o zi de concediu medical.”

Dosarul BID, palma Luminitei Sega pe obrazul lui Vantu

Eeeee, vi se pare firesc ca la o astfel de documentare, autorul articolului sa omita tocmai ultimele dosare instrumentate de Luminita Sega, dosarele Vantu? Mie nu.

Cum s-a spart si cum a fost “iertat” pe motiv de bubita din accident casnic Sorin Ovidiu Vantu in dosarul FNI ati vazut azi.

Cum s-a ajuns la disjungere si NUP in dosarul banca Agricola, o sa va spun in zilele urmatoare. Va dau de azi doar numele procurorilor implicati: Cristian Jipa, prietenul judecatorului Florin Costiniu din Lotul Voicu, si Ovidiu Budusan, in prezent avocat al lui Dinu Patriciu. O sa vorbim si de dosarul FNA, si de cel al Bancii Romane de Scont, in care SOV a devenit ingerasul care n-a semnat nimic, deci nu poate fi incriminat.

Singurul dosar in care SOV a fost condamnat la 2 (doi) ani de inchisoare cu executare – dar, pe 20 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca infractiunea este prescrisa – este dosarul BID (Banca de Investitii si Dezvoltare).

Acolo, in ceruri, Luminita Sega poate considera ca n-a muncit degeaba. Probatoriul din rechizitoriul BID a fost adunat de ea, bob cu bob.

Sursa: nicoletasavin.wordpress.com