Excepționala situație macroeconomică în care se află România astăzi arată că țara se află intr-un punct atât de înalt al valului, încât, dacă nu se iau urgent măsuri de consolidare a acestui avantaj după legislația din anul 2015, riscăm să cădem într-un termen foarte scurt de partea cealaltă, se arată într-o analiză făcută de cursdeguvernare.ro citată de comisarul.ro, pe care orice român ar trebui s-o răsfoiască, măcar.
Pornind de la rezultatele creșterii economice 2015-2016, coroborate cu costurile mici ale împrumuturilor, cursdeguvernare.ro articulează astăzi principalele riscuri ale anului 2017 – an în care vor intra la decontare ”facturile” ultimilor doi ani de creștere, precum și sursele acestei creșteri. Surse care astăzi creează entuziasm, dar care în numai un an pot deveni de o toxicitate gravă pentru economie.
Menționăm că am ales doar acei indicatori care in mod indiscutabil vor avea probleme, lăsând la o parte indicatorii asupra cărora vor decide piața, efectele de runda a doua a măsurilor cu caracter electoral, sau pur și simplu norocul.
La aceste certitudini, se mai adaugă două:
Orice măsură se plătește – iar plata se va deconta în primul rând în mediul privat.
Toate experiențele de până acum arată că redresarea și readucerea sub control a indicatorilor se fac prin măsuri reactive și haotice – inclusiv măsuri fiscale.
Care sunt, așadar, punctele nevralgice și riscurile anului 2017, care se coc chiar acum la începutul lui 2016 :
1- Deficitul și datoria publică
Problema:
Măsurile bruște de relaxare fiscală, dublate de creșterile salariale din sectorul public au urcat deja deficitul bugetar de la 1,1% din PIB în 2015 la aproape 3% din PIB în acest an.
În anul 2017 pe fondul intrării în vigoare a noului val de scăderi de taxe și impozite prevăzute în Codul Fiscal, deficitul ar putea să sară la 3,8% din PIB, potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE).
”Aceste evoluții plasează datoria publică pe o traiectorie ascendentă și pun în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. De asemenea, acestea ar putea declanșa un nou ciclu de avânt economic rapid urmat de recesiune”, avertizează CE în raportul de țară.
Pe de altă parte, autoritățile acestui moment (V. declarația secretarului de stat Enache Jiru) estimează că deficitul din anul 2017 se va situa în jurul nivelului de 2,8% din PIB – lucru contrazis de estimările FMI.
Efecte:
1-Datoria în creștere se suprapune, în 2017, cu începerea rambursării datoriei din 2009
În absența unei corecții a deficitului bugetar, a cărui nivel optim pentru stabilitatea României este, în opinia FMI, de 1,5% din PIB, datoria publică se va înscrie pe o pantă ascendentă abruptă.
a) Datoria publică a României a urcat la 273,4 miliarde de lei la finele anului trecut, în creștere cu 2,9% față de nivelul consemnat la finele lui 2014. Ca procent din PIB, datoria publică a scăzut de la 39,8% în 2014 la 39,2% anul trecut, reiese din datele Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Odată defgicitul depășit, și odată ieșit din limita tratatului de la Maastricht, e posibil ca randamentele de împrumut să nu mai avantajeze România.
b) An de restituire a datoriilor vechi: În 2017, pe lângă finanțarea deficitului estimat de Comisia Europeană a se ridica la peste 30 de miliarde de lei, România va trebui să înceapă restituirea împrumutului din 2009, după ce ratele de capital datorate FMI au fost achitate integral în 2015.
În 2017, România are de restituit Comisiei 1,2 miliarde de euro, un an mai târziu 1,4 miliarde, iar în 2019 circa un miliard.
2- Creșterea prin consum peste potențial, investițiile, supraîncălzirea
Problema: sursele și sustenabilitatea creșterii – consum în loc de investiții și producție
În luna iulia a acestui an este preconizat ca cererea agregată să depășească oferta. Acest lucru se suprapune peste o creștere deja accentuată a deficitului comercial (inclusiv la alimente) , cu presiune mare pe importuri.
Creșterea determinată în principal de consum ar putea genera noi dezechilibre macroeconomice interne și externe: dincolo de dezechilibrul sever al balanței comerciale, pot apărea efecte pe producătorii autohtoni, sufocați de produsele de import – situație pentru care nu sunt pregătiți.
Politicile prociclice care vizează cererea, cum ar fi reducerile fiscale în combinație cu creșteri salariale, au un impact de creștere pe termen scurt, concentrat mai ales pe consum.
”Dacă nu sunt însoțite de măsuri care să vizeze oferta, politicile de stimulare a cererii riscă să supraîncălzească economia, ducând la acumularea unei cereri excesive și la crearea unor presiuni inflaționiste”, avertizează CE.
Creșterea PIB-ului potențial depinde însă de investiții. Execuția bugetară din ultimii ani arată că România a avut mari probleme în realizarea investițiilor publice asumate – iar acest lucru se vede în subdezvoltarea României în ciuda creșterii remarcabile – de la infrastructură la investiții locale. Cheltuielile de capital au fost folosite de cele mai multe ori pentru echilibrarea bugetului public, atunci când veniturile au fost sub așteptări sau cheltuielile peste.
În 2015, spre exemplu, Guvernul a bugetat la începutul anului cheltuieli de investiții în valoare de 45 de miliarde de lei, însă din execuția preliminară publicată de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) reiese că acestea s-au ridicat în realitate la 33,7 miliarde de lei.
Investițiile, măsurate ca formare brută de capital fix, nu s-au redresat încă în întregime, în urma crizei.
Redresarea modestă de după 2009 s-a întrerupt în 2013, când investițiile s-au redus la 23% din PIB din cauza: scăderii înregistrate în sectorul construcțiilor de locuințe, a gradului scăzut de încredere a investitorilor și a reducerii cheltuielilor publice de capital, notează și Comisia Europeană.
Rata de creștere e investițiilor s-a accentuat ulterior, atingând 6,5% în 2015 și se preconizează că aceasta va continua să crească, deși într-un ritm mai lent, și în anii 2016 și 2017. Sectorul privat a fost principala forță motrice, principalele domenii care au atras investiții fiind sectorul construcțiilor, al utilajelor și al echipamentelor de transport.
3- Deficit bugetului de pensii: pragul de 4 miliarde de euro a fost depășit încă din 2015 – presiunea crește pe anul 2017 din cauza măririlor și indexărilor
Problema: bugetul de pensii crește fără acoperire în sfera contribuțiilor – banii trebuie luați de altundeva
Anul trecut, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat (pensiile de stat), respectiv diferența dintre contribuțiile colectate și cheltuielile cu asistența socială, au fost de 17,7 miliarde de lei, fiind primul an în care deficitul bugetului de pensii a depășit suma de 4 miliarde de euro.
Presiunile pe bugetul pensiilor au crescut și ca urmare a reintroducerii pensiilor speciale, în 2015, impactul anual al măsurii fiind de 704,1 milioane de lei.
Potrivit legii, punctul de pensie se indexează anual cu rata medie a inflației, majorările de anul viitor, dacă vor avea loc, urmând să fie relativ mici, având în vedere evoluție inflației din acest an.
Comisia Europeană preconizează o restrângere a pieței forței de muncă în 2016 și 2017, în condițiile în care, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS)raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaților a fost de unu la unu la finele anului trecut.
4- Cererea, oferta internă și dezechilibrul balanței comerciale
Problema: Deficitul balanței comerciale va pune presiune pe datoria publică și pe cea privată
Începând din a doua parte a acestui an, economiștii se așteaptă ca explozia consumului să ducă la un excedent de cerere pe piață. Cum producția internă nu va mai fi suficientă pentru a acoperi cererea, diferența va fi asigurată din importuri, ceea ce va pune presiune pe deficitul comercial al României și pe balanța contului curent. Deficite mai mari înseamnă creșterea datoriei publice.
”Atunci când capacitatea de producţie internă nu poate să răspundă cererii sporite de consum, atunci va creşte deficitul extern care va trebui finanţat prin creşterea datoriei, atât a datoriei publice cât şi a celei private. Deci una este să ai un consum căreia să-i poată răspunde cererea internă şi alta este să ai un consum căruia oferta internă să nu-i poată răspunde şi să fie nevoie de creşterea importurilor”, a explicat economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, la o conferință organizată de cursdeguvernare.ro.
Comisia Europeană se așteaptă ca importurile să crească într-un ritm superior exporturilor, primele fiind impulsionate de consumul robust, iar cele din urmă fiind inhibate de încetinirea ritmului schimburilor comerciale mondiale și a creșterii moderate din numeroase state membre UE, principalul partener comercial al României. ”Balanța comercială negativă presupune o înrăutățire a contului curent și, prin urmare, și o nevoie oarecum mai ridicată de finanțare externă”, se arată în raportul de țară al CE.
În 2015, deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut de 2,5 ori față de nivelul din 2014, ajungând la 1,76 miliarde de euro, după ce România a realizat un amplu proces ajustare față de nivelurile înregistrate înainte de criză. Din cel mai recent Raport asupra inflației reiese că exporturile nete vor avea o contribuție negativă la creșterea PIB-ului, ”creșterea importurilor de bunuri și servicii, susținută de expansiunea cererii interne, fiind anticipată a fi mai alertă decât cea a exporturilor”.
Ca urmare, ponderea deficitului de cont curent al balanței de plăți în PIB nominal este proiectată în creștere pe termen mediu, de la minimele istorice înregistrate recent către niveluri în apropierea valorii de 2%.
Deficitul balanței comerțului cu bunuri a scăzut treptat, de la o medie de 10% din PIB în perioada 2001-2008 la 6 % în perioada 2009-2014. Acesta a atins un nivel record chiar înainte de izbucnirea crizei și a început să se îmbunătățească din nou de atunci.
Noile măsuri tind să inverseze trendul în anul 2017.
5- Inflația mascată de măsuri administrative și demascarea ei
Rata anuală a inflației a coborât în februarie la un nou minim istoric, de -2,7%, însă evoluția reală a prețurilor este ascunsă la ora actuală de efectele măsurilor succesive de reducere a impozitelor (TVA la alimente și cota generală de TVA).
Pentru anul 2017, se anunță anularea a 2 efecte de bază, care maschează inflația reală: Din mai 2016, inflația va reintra în teritoriu pozitiv și va urca până la nivelul de 1,4% la finele anului (dupăp dispariția efectului de bază la scăderea TVA la alimente), urmând ca în a doua parte a anului 2017 să iasă din coridorul țintit de BNR, de 2,5% +/- un punct procentual (după dispariția efectului de bază la scăderea TVA-ului general din ianuarie 2016),
”Pe fondul unei cereri interne puternice, a închiderii output gap-ului, a amplelor stimulente fiscale și a creșterii semnificative a salariilor, inflația este așteptată să crească la 3,5%, la limita superioară a coridorului țintit de BNR, până la finele anului 2017”, se arată și în concluziile misiunii FMI.
Asta în condițiile în care, reducerea cotei generale de TVA la 20% nu a fost transmisă în prețurile practicate de comercianți în măsura anticipată de analiști. Scăderile au fost departe de potențialul maxim de ieftinire. Din calculele economiștilor reiese că gradul de transmitere a reducerii TVA a fost cuprins între 30% și 50%. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a precizat la rândul său că în coșul de consum, cel monitorizat pentru calcularea inflației, numărul prețurilor care cresc îl depășește pe cel al prețurilor care scad.
6- Distanță tot mai mare între salarii și productivitatea care le acoperă
Un alt risc la adresa economiei se referă la creșterea accentuată a salariilor, în contextul unei deteriorări a productivității.
Salariul mediu net a crescut în 2015 cu 8,2%, la 1.836 de lei, față de 1.697 de lei în 2015, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).
Evoluția a fost influențată de majorările din sectorul bugetar, dar și de creșterea salariului minim brut la 1.050 de lei. Guvernul a convenit cu sindicatele și patronatele o nouă majorare a salariului minim, la 1.250 de lei, începând din mai – in condițiile în care, pe piața românească a muncii, statul este trend-setter în materie de salarii.
FMI a atras atenția că majorarea salariului minim în absența unei analize de impact poate duce la scăderea numărului de angajați din mediul privat, dar și la extinderea fenomenului muncii la negru. Executivul a precizat că va prezenta în toamna acestui an o formulă transparentă de calcul a salariului minim, urmând ca acesta să fie indexat anual în conformitate cu evoluția unor parametri precum coșul minim de consum sau inflația.
În 2016, câștigul salarial mediu la nivelul întregii economiii ar urma să înregistreze un avans de alte 8,8 procente, până la 1.998 de lei.
Productivitatea muncii în industrie, indicatorul de referință pe baza căreia ar trebui să se acorde majorările (sustenabile) de salarii, arăta, cu o lună înainte de finalul anului, o scădere care ridică semne serioase de întrebare. Astfel, decalajul între sporul de productivitate a muncii depuse și remunerarea acesteia se situează la 14,5%, valoare extrem de mare.
Creșterea salariilor fără acoperire în productivitate va pune presiune pe toate palierele macroeconomice cu forța a câteva miliarde de euro: consum peste potențial, importuri, datorie publică/privată, inflație.
7- Finanțarea economiei și efectele încă neprevăzute ale legii dării în plată
Creditarea economiei va intra sub semnul neprevăzutului, din cel puțin două motive:
a- Măsurile anticiclice de politică monetară ale BNR pentru ținerea sub control a consumului ar putea duce la creșterea dobânzilor și scumpirea banilor.
b- Este esențială forma în care va ieși din Parlament legea ”dării în plată”: băncile își vor revizui politica de credite pentru segmentul de piață aflat sub incidența acestei legi – cu efecte asupra pieței construcțiilor și a capacității unor segmente sociale de-a avea acces la astfel de credite.
Mai multe dispoziții din proiectul de lege privind stingerea datoriilor, aprobat recent de Parlament, ridică preocupări serioase cu privire la impactul lor potențial asupra economiei și a stabilității financiare, este opinia Comisiei, opinie împărtășită de FMI, Banca Centrală Europeană și BNR.
”Unele dispoziții ale proiectului de lege privind darea în plată pot genera un risc sistemic, iar punerea în aplicare a acestei legi poate constitui o provocare pentru stabilitatea financiară”, susțin reprezentanții Comisiei.
Efecte generale în economie și societate
Pierderea echilibrului macroeconomic într-un timp foarte scurt ar putea lua prin surprindere economia și ar putea amâna sau chiar anula proiectele sociale de convergență (atât internă cât și externă).
Accentuarea divergențelor între regiuni
Jumătate dintre regiunile cu un nivel de trai inferior mediei naționale își vor continua declinul în următorii trei ani, în vreme ce alte trei regiuni de dezvoltare din România se vor apropia de indicatorii medii de la nivel național, reiese din cea mai recentă analiză a Comisiei Națională de Prognoză (CNP) în profil teritorial.
Orice măsuri de diminuare a divergențelor interne au nevoie de finanțare, lucru care nu se regăsește în deficitul bugetar.
Dintre cele 21 de regiuni din UE cu un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor sub 50% din media europeană, patru se află în România, regiunea Sud-Est având un PIB pe cap de locuitor de 50% din media europeană, potrivit unui raport Eurostat.
Trei dintre regiunile a căror nivel de dezvoltare se află sub media națională vor înregistra o accentuare a indicelui de disparitate, iar celelalte trei vor mai recupera din decalaj în următorii trei ani, reiese din prognoza CNP. Situația este similară și în ceea ce privește alinierea câștigului salarial mediu net lunar la media națională.
În cazul regiunii Nord-Vest și a regiunii Nord-Est, scăderea va fi de 0,1 punct procentuale.
Regiunile Vest și București-Ilfov, ambele cu un nivel de dezvoltare peste media națională, vor consemna scăderi de 0,2 p.p., respectiv 3,5 p.p.
În ceea ce privește evoluția salariilor, regiunile Nord-Est, Sud-Est și Sud-Vest Oltenia se vor îndepărta de media națională. E vorba, firește, de salariile din mediul privat.
Creditarea
Creditarea, care a început să dea semne de revenire în 2015, ar putea fi îngreunată anul viitor, în situația în care legea dării în plată va fi revotată de Parlament, în forma actuală, iar băncile își vor reformula politicile de creditare.
”Creditele pentru achiziția de locuințe au consemnat o dublare a ritmului de creștere față de 2014, la 17,6%. Merită însă menţionat faptul că pentru anul 2016 se estimează o întrerupere a acestei din urmă tendinţe, în condiţiile în care instituţiile de credit vor urma o linie mai restrictivă, ca urmare a perspectivei de adoptare a Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite”, se arată în cel mai recent buletin lunar al BNR.
Creșterea taxelor locale
Potrivit prevederilor noului Cod Fiscal, autoritățile publice locale pot majora impozitele locale cu până la 50% faţă de nivelurile maxime stabilite de Cod, anterior fiind posibilă o majorare de până la 20%.
Măsura are și o componentă compensatorie a scăderii TVA (din care o parte se întoarce la administrațiile locale).
De asemenea, scăderea capacității de-a face investiții transferă o parte din proiecte către autoritățile locale.
E imposibil de anticipat, la începutul anului 2016, care va fi necesarul local pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene pentru exercițiul 2014-2020: lucrurile se mișcă la fel de greu ca și în exercițiul 2007-2013.
Consecința cea mai gravă – lecțiile trecutului recent: măsuri de redresare reactive și haotice
Riscurile prezentate mai sus prefigurează, pe lângă celelalte dezechilibre, și un deficit, pentru anul 2017, de 3,8-4% din PIB. Pe de o parte.
Pe de altă parte, secretarul de stat Enache Jiru a declarat miercuri, 16 martie, la o conferință organizată la BNR, că ținta deficitului pentru anul viitor este de 2,8%.
Această țintă ar putea însemna 3 lucruri:
1 – speranța în efectele creșterii economice din anul 2016 (bazate pe consum și importuri), la care să se adauge o creștere a gradului de colectare a impozitelor, ar putea atenua o parte din depășirea preconizată a țintei. Rămâne, însă, creșterea gradului de îndatorare, suprapusă peste rambursările datoriilor mai vechi.
2 – Gestiunea prin ”buffere”: alocări suplimentare nerealiste către zone despre care se știe că nu vor cheltui banii și realocarea banilor la rectificările bugetare. O astfel de măsură arată, însă, că Nu există un plan de investiții cu termene și ținte precise de atins, ci se mizează pe o prestidigitație bugetară.
2- Experiența arată că, atunci când România nu se află în an electoral, măsurile de redresare în fața dezechilibrelor sunt reactive, haotice și provoacă confuzie în economie. Oferim 4 astfel de exemple :
a- Anularea creșterilor salariale și a pensiilor peste capacitatea României de a le face față, după ce guvernul Tăriceanu le-a luat în anul electoral 2008. Una dintre consecințe este datoria de miliarde de euro pe care statul o are (și o plătește eșalonat an de an) după ce a pierdut procesele cu segmente întregi de salariați bugetari.
b- Cresterea TVA de la 19 la 24% de către guvernul Boc în anul 2010 – ca o necesitate de-a corecta lipsa măsurilor de criză pe care trebuia să le ia în anul 2009. În anul 2009 nu a luat măsuri de corecție din cauză că era an electoral cu alegeri prezidențiale.
c- Introducerea intempestivă a ”taxei pe stâlp” și a supraccizei la combustibili de către guvernul Ponta, pentru a readuce sub control deficitul pe fondul vârfului de plată a datoriilor vechi.
Toate măsurile de mai sus au luat prin surprindere economia și societatea, toate au avut ca scop corecțiile indicatorilor macro – de fiecare dată au însemnat transferul către economie și societate a ”facturilor” provenite din politici electorale sau greșite.
Tabloul echilibrul macroeconomic de acum
Creștere economică de 4,2% în acest an, respectiv 3,7% în 2017, potrivit estimărilor Comisiei.
Datoria publică a României este acum de sub 40% din PIB.
Deficitul contului curent al balanței de plăți a fost de 1,7 miliarde de euro în 2015, respectiv 1,1% din PIB, față de 4,5% din PIB în 2009.
Curs valutar stabil: variația cursului de schimb real efectiv în ultimii trei ani a fost de -1,1%.
Semnele rele ale începului 2016:
-deficitul comercial în luna ianuarie a fost de 3 ori mai mare decât în ianuarie 2015. Exporturile au scăzut cu 1,5%, importurile au crescut cu 3,1%. Și abia anul acesta urmează explozia importurilor.
-industria a scăzut în ianuarie 2016 cu 1,2% față de ianuarie 2015 și cu 2,3% față de decembrie 2015
-ținerea sub control a deficitului se face prin tăierea cheltuielilor și a investițiilor, nu pe creșterea veniturilor: excedentul conjunctural la bugetul general consolidat din luna ianuarie are în spate tensiuni importante si se sprijină în bună parte pe teama autorităților locale de a face plăți.
-excedentul din 2015 a fost spulberat la sfârșitul anului, către administrațiile locale, potrivit unei gestiuni pur electorale: blocarea investițiilor și amânarea lor pentru ultima sută de metri potrivit algoritmurilor politice.
-PIB crește, investițiile nu
-În ciuda scăderii TVA, prețurile la consumator se păstrează
-Fondurile europene pe exercițiul 2014-2020 sunt în același stadiu ca în primii 3 ani din exercițiul 2007-2013
-Marile proiecte naționale sunt în acest moment de nefinanțat – deficitul (dublu față de cel din 2015) este ”consumat” de măsurile fiscale din anul 2015.
– diferența dintre bugetul de pensii și contribuțiile efective a ajuns la un maxim istoric de 50%, într-o valoare absolută de peste 4 miliarde de euro (2,6% din PIB)
-producția pentru piața internă este mult în urma majorărilor salariale
