Veste bună pentru România. Premierul Ponta, dacă vrea, poate majora redevențele fără să aștepte un an. Dar vrea? Veste rea pentru primul ministru. A fost în conflict de interese când a iniţiat demersurile pentru a ajuta Rompetrol să scape de datoria imensă către stat

Primul ministru Victor Ponta s-a aflat în postura de conflict de interese la începutul anului 2013, când a inițiat negocierile cu grupul Rompetrol pentru recuperarea datoriei istorice de 760 milioane de dolari. Asta deoarece trecuseră mai puțin de 5 ani din momentul în care firma la care asociat era o rudă de gradul I a premierului Ponta, derulase afaceri cu o firmă fanion din grupul Rompetrol. Mai exact, firma de publicitate Herțanu Projects SRL, la care mama premierului deținea și deține încă 5% din părțile sociale, a încasat în semestrul I și din 2007 și în semestrele I și II din 2008, suma de 31.733 lei de la Rompetrol Downstream.

Negocierile cu Rompetrol în vederea diminuării cuantumului sumelor plătite de compania petrolieră în vistieria statului au fost inițiate de Guvernul Ponta în 2012, conform lui Gabriel Dumitrașcu, șef al OPSPI, numit negociator șef din partea statului, care a menționat acest lucru într-un interviu acordat ziarului Gândul. Cităm: „G.D: Noi, OPSPI, am intrat în negocieri efectiv în ianuarie (2013 – n.r.). Atunci am fost mandataţi, sub coordonarea domnului ministru Niţă, să continuăm negocierile. Reporter Gândul: Şi anterior? G.D: Negocierile s-au purtat şi în primul mandat al Guvernului Ponta, sub coordonarea domnului ministru Voicu…(2012 – n.r.)” .

Cine l-a numit pe Gabriel Dumitrașcu negociator șef? Cităm dintr-un articol din primăvara lui 2013 din EVZ, în care premierul Ponta își arogă numirea membrilor echipei de negociere: “Cu Rompetrol avem un litigiu de foarte mulţi ani, un litigiu în care nimeni din partea română nu a avut curaj să ia decizii. Să negocieze şi să ia o decizie. În ceea ce mă priveşte, cu mandatul pe care mi l-am asumat, acela de a rezolva tot ce nu s-a rezolvat în ultimii 10 sau 20 de ani,am format o echipă de negociere, s-a ajuns la un acord, care înseamnă 200 de milioane pentru o parte din acţiuni şi renunţarea la litigiu… ”.

Problema e că în 2013, anul când s-a desfășurat cea mai mare parte a procedurii de ștergere a datoriilor Rompetrol de către Guvernul Ponta, nu trecuseră cei 5 ani de când o firmă la care acționar era o rudă de gradul I a premierului Ponta, a avut relații economice (prestator) pentru Rompetrol (beneficiara ștergerii datoriilor de jumătate de miliard de dolari). Conform ghidului privind incompatibilitățile și conflictele de interese publicat de SAR si ANI în baza legislației în vigoare, mai jos prezentăm elementele care arată că Victor Ponta, ca premier, s-a aflat în conflict de interese:

Definiţia conflictului de interese: “Un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcției publice pe care o ocupă ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal”. (pag 4. )

Conflictul de interese apare atunci când funcționarul public are un interes personal care influențează sau pare să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate. Interesele private ale funcționarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut relații politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi și la orice datorii pe care funcționarul public le are față de persoanele enumerate mai sus1. Conform OECD2, conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale.

Conflictul de interese poate fi mai vizibil, sau mai greu vizibil la prima vedere. Conform ghidului elaborat de SAR conflict de interese este “participarea la luarea unei decizii – condiție îndeplinită atât atunci când decizia depinde exclusiv de voința oficialului public în cauză, cât și atunci când acțiunea oficialului public respectiv reprezintă doar o verigă din procesul de luare a deciziei”.

Adică, traducând termenii juridici în acțiuni din viața reală, chiar dacă premierul Ponta în cursul anului 2013 nu a semnat direct o hârtie de ștergere a datoriilor Rompetrol, ci de-abia în ianuarie 2014 (când se depășise intervalul de 5 ani de când mama sa avusese relații de afaceri cu grupul petrolier), în cursul anului 2013 (când încă era sub riscul intrării în stare de conflict de interese), premierul a fost un actor activ în actul de favorizare a Rompetrol, atât prin controlul ierarhic pe care l-a avut asupra numirilor celor care au negociat din partea statului, cât și prin afirmațiile făcute de Ponta, care denotă interes și implicare în problema datoriilor cu care se confruntau cei de la Kaz Munai Gaz. Dăm două exemple:

EXEMPLUL I:

În interviul din 2013 din Gândul, aflăm de la Gabriel Dumitrașcu că acesta l-a însoțit pe primul ministru Victor Ponta într-o vizită în Kazahstan în care premierul s-a arătat foarte preocupat de activitatea Kaz Munai Gaz. Cităm din interviul acordat ziarului Gândul:

“Reporter Gândul: Fondul de investiţii, această promisiune pe hârtie, vă dă vreo garanţie?… D:Toate proiectele de investiţii vizate sunt din zona energie…. Capacitatea Rompetrol este de 5 miliarde de barili pe an. Capacitatea de descărcare din momentul de faţă este de vreo 10 miliarde de barili. Există perspective de bună colaborare şi pe partea de gaze naturale. Am abordat doar zona petrolului până acum. Cred că e momentul să abordăm şi zona gazului. Reporter Gândul:Cum? D:L-am însoţit pe premier în Kazahstan şi am angajat deja primele discuţii de colaborare pe zona gazelor. Solicitarea premierului a fost bine primită, deja a venit un prim răspuns din partea guvernului kazah. Încercăm să deschidem o nouă perspectivă rapidă de a aduce gaz în România la un preţ mult mai bun decât ce avem în momentul de faţă”.

Informația spicuită de Dumitrașcu în Gândul e dezvoltată de Cristi Pantazi de la Hotnews, într-un articol scris la acel moment: “Kazahstan. Din nou o vizita in contratimp cu realitatea. Motivul – datoria Rompetrol. In comunicatul oficial al Guvernului Romaniei din 27 iunie se arata ca “oficialii din Astana au manifestat un interes deosebit ca această întâlnire să aibă loc imediat după soluţionarea favorabilă a dosarului Rompetrol, fapt ce a oferit premise favorabile dezvoltării relaţiilor economice dintre cele două state”. Patru zile mai tirziu, presedintele Romaniei semna o cerere de reexaminare a Legii privind memorandumul prin care Guvernul roman stingea datoria Rompetrol. Ce sa mai inteleaga gazdele din Kazahstan? Cita seriozitate probeaza un premier care nu stie ce face presedintele pe un dosar extrem de sensibil pentru relatiile bilaterale?”.

EXEMPLUL II:

Deși Curtea Constituțională a dat aviz negativ proiectului de lege prin care se aproba memorandumul ștergerii datoriilor de jumătate de miliard de dolari ale Rompetrol, totuși Victor Ponta nu a ținut cont de opiniile CCR, premierul ducându-și nestingherit hotărârea la îndeplinire.  Cităm din RL: „In primavara anului trecut Guvernul a realizat un proiect de lege privind aprobarea memorandumului cu kazahii, pe care l-a inaintat Parlamentului spre aprobare. La sesizarea presedintelui Traian Basescu, Curtea Constitutionala a decis insa ca memorandumul nu are de ce sa ajunga in fata Parlamentului . Este un caz individual ce nu poate face obiectul unei legi, a afirmat Curtea Constitutională”.

Explicația pentru mișcarea ingenioasă a premierului, a dat-o Traian Băsescu:“Preşedinţia, neatacând pe fond conţinutul memorandumului, el rămâne valabil. Numai că domnul prim-ministru va trebuie să şi-l asume cu toţi cei 400 de milioane de dolari care i-a făcut cadou companiei Rompetrol, va trebuie să şi-l asume prin Hotărâre de Guvern dacă simte nevoia. Dacă nu, rămâne cu memorandumul şi-l pune în aplicare. Că asta l-ar putea feri, acolo nu a semnat. A semnat cel de la OSPI pe care l-a pus să semneze şi el a scăpat de semnătură… Exact ca la Roşia Montană. Vrea să se acopere neasumându-şi responsabilitatea pentru acţiuni guvernamentale clare, fără echivoc. Aici problema nu e că are cineva ceva cu premierul, să fie supărat că nu-şi asumă răspunderea. Problema e ce facem în relaţia Executiv-Parlament? Dacă problemele Executivului le dăm Parlamentului să le transforme în lege, cum mai controlează Parlamentul Executivul? Este un conflict major constituţional peste care nu se poate trece… Dacă vom crea precedentul în care pentru un memorandum un agent economic trebuie să obţină o lege, facem din parlamentari negociatori cu respectiva companie, ceea ce nu poate funcţiona în nicio democraţie. Era un amestec de competenţe între Guvern şi Legislativ. Acesta e motivul pentru care Curtea a respins Legea de aprobare a memorandumului“.

Pe românește, din cele două exemple de mai sus, constatăm că în 2013 Victor Ponta a fost un premier cât se poate de jucător în dosarul datoriilor Rompetrol în anul când încă era sub interdicția de favoriza, prin acțiunile sale, un holding cu care membrii de gradul I ai familiei sale derulaseră în ultimii 5 ani afaceri.

Prin amânarea majorării redevențelor Petrom, Victor Ponta a păcălit un popor întreg

Cronologia evenimentelor din jurul amânării majorării redevențelor Petrom este una limpede, în care premierul Ponta a promis (dar s-a răzgândit) că va lua mai mulți bani de la profitabila industrie petrolieră și îi va da României, teritoriul în spațiu și timp care deține fizic resursele de pe urma cărora profită exploatatatorul, adică OMV-Petrom.

Motivația lui Ponta pentru marea răzgândeală, când s-a apropiat termenul introducerii noului sistem de taxare a industriei petroliere, a fost că o asemenea decizie nu trebuie să fie una luată în pripă:  “Se vorbeşte foarte mult de redevenţe pentru resursele naturale şi eu cred că România trebuie să aibă un sistem modern, european de redevenţe, dar cum ar fi să le adoptăm prin ordonanţă de urgenţă azi şi să se aplice de la 1 ianuarie ? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7 decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte»”. O pripă care n-a fost pripă, deoarece petroliștii știau de un an de zile cel puțin, de nevoia Guvernului de a majora redevențele și de a aduce mai mulți bani în vistieria statului. Iar Guvernul a avut timp un an, din momentul (ianuarie 2013) declarației făcute de Ponta în vizita sa la Viena, unde s-a văzut cu CEO-ul OMV, prin care anunța necesitatea, în interesul statului român, a majorării redevenței.

Însă publicarea investigației României Curate în care am arătat cum în conturile familiei Ponta au intrat bani atât de la Rompetrol (iertată de plata a 500 milioane USD), cât și de la colosul Petrom (al cărei profit a fost iertat de taxarea suplimentară de către stat) a generat printre oficialii statului român o reacție negativă la adresa Guvernului.

Astfel, persoane de maximă credibilitate din eșaloanele superioare ale Guvernului Ponta, ne-au declarat sub protecția anonimatului că de fapt Ponta nu a dorit majorarea redevențelor, deși totul era pregătit, nefiind vorba nicidecum de un heirup făcut în pripă, care ar bulversa industria petrolieră. Avertizorii noștri ne-au atenționat însă că nici acum nu e prea târziu să se majoreze redevența, nefiind nevoie de o așteptare de un an de zile, care ar genera pierderi uriașe statului: “///pentru introducerea unui nou sistem de impozitare nu e nevoie de nicio negociere. Taxarea/fiscalitatea este atributul suveran al unui stat. Ministerul de Finanțe a beneficiat de asistență de la FMI și Banca Mondială pentru un astfel de proiect de taxare. Ei nu trebuiau decât să îl pună pe site pe 1 decembrie, să colecteze comentarii și să decidă înainte de 31 decembrie. Orice sistem de taxare poate fi introdus și începând cu 1 martie ac., dacă se dorește”.

O a doua sursă, ne-a declarat că Ioana Petrescu, Ministrul Finanțelor, lucrase la un proiect nou, definitivat cu asistența Băncii Mondiale, proiect care conflua redeventa cu celelalte taxe. Tot ce mai trebuia era postarea spre consultare a proiectului, dar după pierderea alegerilor prezidențiale de către Ponta, punerea pe site spre consultare a fost suspendată.

Spusele surselor noastre sunt întărite chiar de un membru al Guvernul Ponta, fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, care, pe când era încă în funcție, l-a avertizat pe Victor Ponta că e nevoie de introducerea, de la 1 ianuarie 2015, a noului sistem de taxare. Cităm câteva din afirmațiile acestui ministru, făcute pe parcursul anului 2014, care arată că Victor Ponta n-avea de ce să fie luat pe nepregătite și nici industria petrolieră, dacă chiar dorea să pregătească terenul pentru majorarea redevențelor:

 “În privinţa redevenţelor, dacă o să fiu întrebat ce părere am, voi comunica ANRM şi MFP să ia o decizie după alegerile prezidenţiale din noiembrie, iar procesul să fie transparent, cu consultarea celor peste 40 de concesionari de acorduri petroliere”. (ministrul delegat pentru Energie din Guvernul Ponta. Data: 23 aprilie 2014)

– este firesc ca statul român să încaseze mai mult decât încasează acum cumulat din sistemul de redevențe, suprataxa pe gaz și taxa pe resurse minerale… credem că revizuirea sistemului de taxare pentru hidrocarburi, începând cu 1 ianuarie 2015, este în interesul statului român, și vă asigurăm de întregul nostru sprijin pentru derularea într-o manieră transparentă a acestui proces, în limita competențelor instituționale pe care le avem”.(ministrul delegat pentru Energie din Guvernul Ponta. Data: 26 noiembrie 2014).

Concluzia:

Premierul Ponta a ales “esența mișcării” politice pe loc în cazul amânării majorării redevențelor Petrom. De asemenea, primul ministru a dat dovadă de “energie vie”, mobilizându-se exemplar pentru a duce la îndeplinire dezideratul iertării Rompetrol de plata datoriei de jumătate de miliard de dolari către statul român.

***

 

Sursa: romaniacurata.ro