La începutul lunii martie a.c., a avut loc un exerciţiu comun, la care au participat 12 nave, 6 româneşti şi 6 din cadrul NATO, în largul Mării Negre. Pe parcursul exerciţiului, un avion al Armatei Ruse, IL – 20, a survolat spaţiul de desfăşurare, la 3.000 m altitudine. Exercițiul de atunci a fost un eșec de proporții.
Unele mitraliere nu au tras, fiind nevoie de reparații cu… șurubelnița (!). Apoi, în fața unei șalupe care simula un atac asupra fregatei „Regina Maria”, avioanele anunțate că vor ataca nava în două minute au apărut la 20 de minute și la mare distanță de fregată ș.a.m.d., toate acestea în fața ministrului Apărării, Mircea Dușa.
„Se fac morți de beți. Seară de seară, praf. Ziua, să-i vezi cum stau pe punte și dau la pește”
Un militar de pe fregata „Regina Maria” a decis să rupă tăcerea și să tragă un semnal de alarmă privind starea de facto a flotei române.
„Dușa a plecat negru de supărare. Tunurile n-au mers, faza cu mitraliera a fost incredibilă. Ce vrei, frate, e jale! Dușa le-a zis să facă fișele cu cele necesare să intre în șantier, dar așa e mereu, nu va fi nimic. S-au mai făcut din-astea și nu s-a întâmplat nimic”, ne-a spus militarul, care a continuat cu acuzații grave la adresa comandanților.
„De când a venit ăsta (comandantul Flotei, comandorul Tiberiu-Liviu Chodan – n.r.), e nenorocire. Se strâng toți (comandanții – n.r.) sus la ei la careu și se fac morți de beți. Seară de seară, praf. Ziua, să-i vezi cum stau pe punte și dau la pește”, ne-a mai precizat militarul.
Dușa e supărat, dar neputincios
L-am contactat pe ministrul Apărării, Mircea Dușa, care nu a negat starea de supărare pe care a avut-o la aplicație, dar a preferat să țină „sub preș” aspectele din culisele Flotei Române: birocrație multă, finalitate eficienţă zero.
„Le-am solicitat să procedeze la actele pentru intrare în șantier. Mai multe nu pot să discut despre așa ceva pe telefon, sunt și la o aplicație acum. Va intra (fregata – n.r.) în faza a doua de modernizare, de reparații și verificări”, spunea atunci ministrul.
Scutul conducerii Flotei în jurul succesului exercițiilor Sea Shield 15
Din martie și până astăzi, nici vorbă de reparații de șantier. Mai mult, navele, deși au nevoi urgente de reparații, nu doar că nu intră în șantier, ba chiar participă la aplicații navale, precum Sea Shield 15 (Scut de Mare 15).
Se confirmă, astfel, acuzațiile militarului de pe „Regina Maria”. Însă, la nivel oficial, se transmit aceleași mesaje de „mândrie patriotică”. Vorbind despre exercițiul Sea Shield 15, reprezentanții Forțelor Navale au numai cuvinte de laudă. Nimeni nu scoate un sunet despre starea dezastruoasă a navelor românești.
„Ne raportăm la necesitățile noastre, nu la ceilalți, necesitățile de apărare a spațiului maritim pe care noi îl avem”, a spus cpt. cdor. Ion Burghişan, pentru PUTEREA.
„Nu e prima dată când o fregată de-a noastră participă alături de alte nave străine la exerciții pe mare. Sunt proceduri standard de apărare pentru diferite activități și se aplică de către toți militarii NATO. Exercițiul este organizat de noi, de Forțele Navale Române, la exercițiul acesta, din câte îmi aduc aminte, dar nu aș vrea să greșesc, sunt 14 nave pe mare, plus un submarin. Exercițiul este axat împotriva submarinelor și este primul de acest fel organizat de Forțele Navale Române. (…) Ne ridicăm (la standarde – n.r.). Dacă vă aduceți bine aminte, navele noastre au fost prezente și în anii trecuți și în anul acesta atât în Marea Mediterană, cât și în Oceanul Indian, alături de alte nave din NATO și din UE, așa că…”, a spus lt. col. Corneliu Pavel, pentru PUTEREA.
În cadrul aplicației Sea Shield 15 participă 2.000 de militari, 20 de nave de suprafaţă şi cinci aeronave, iar România contribuie cu corvetele Horia Macellariu (265) şi Eustaţiu Sebastian (264), fregata „Regina Maria” (F-222), navele purtătoare de rachete Lăstunul şi Zborul, dragorul maritim Alexandru Axente (DM-30), precum şi remorcherul maritim Grozavul.
„Ținta” folosită în aplicație este submarinul turcesc „Atilay”.
În cazul unui conflict avem doar varianta luptei de gherilă
Flotila 56 din cadrul Forțelor Navale Române este cunoscută drept „Careul de ași” al Forțelor Navale. A fost înființată în 1920 și actualmente este compusă din fregatele „Regina Maria” – fosta „HMS London”, „Ferdinand” și „Mărășești”, alături de grupul de elicoptere Puma Naval.
Precizăm că sistemele folosite de militarii români au fost schimbate de alte state în urmă cu 20 de ani, ceea ce înseamnă că navele noastre au urgentă nevoie de sisteme de senzori, de comandă și de schimbare a rachetelor, sistemul P-15 Termit fiind depășit, ceea ce înseamnă că, într-un război, navele nu ar face faţă unei lupte directe!
„Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” au fost cumpărate de România în 2003 și, la momentul achiziției, navele aveau o vechime de 16, respectiv 15 ani şi fuseseră scoase din uz de către Royal Navy, marina britanică.
Pentru lungimea de 245 km a coastei maritime, România dispune de o flotilă militară maritimă de 45 de nave, însă nu toate simultan în serviciu, cărora li se alătură alte șalupe și vedete.
Din cele trei fregate, doar „Mărășești” este complet operațională, înarmată cu lansatoare de rachete P-21 Termit/SS-N-2 Styx (bătaie 80 km), patru tunuri AK-726 cal. 76 mm şi 4 x AK-630 cal. 30 mm. De asemenea, ne mai putem baza pe divizionul de corvete, format din F-188 Zborul, F-189 Pescăruşul, F-190 Lăstunul și pe divizionul de vedete purtătoare de rachete din clasa Osa, respectiv F-202 Smeul, F-204 Vijelia, F-209 Vulcanul, celelalte fiind incapabile să ofere eficiență în cazul unui conflict cu o grupare navală rusească, de exemplu. De precizat: Forțele Navale pot beneficia de sprijinul aerian, prin Flotila 86 de la Feteşti, formată din 24 de avioane MiG 21 Lance; Escadrila 863, prin cele 10 avioane IAR 330 L și pe opt aparate IAR-99 Șoim şi şase IAR-99. Totodată, mai există și apărarea antiaeriană, înzestrată cu două baterii tip S-75 Volhov. În caz de invazie, devine operațională Brigada 9 Mecanizată din subordinea Diviziei 2 Infanterie şi a Brig. 307 I.Mec. de la Babadag, dispersată în toată regiunea de sud-est a țării. Cu un raport de 5-3, pentru ruși, în caz de confruntare navală, forțelor românești le rămâne varianta hărțuirii, a interceptării liniei de comunicaţii și a luptei de la distanță.
Buget de sub un miliard de lei
Bugetul alocat Armatei pentru anul fiscal curent, în perspectiva creșterii economice de 3,5% pe 2015, este de 1,71% din PIB, respectiv 11,935 miliarde lei, din care 1,061 miliarde lei pentru Forțele Navale, sume complet insuficiente pentru modernizarea fregatelor. Totodată, din suma totală de 11,935 miliarde lei, scădem pensiile, ceea ce înseamnă că ajungem la infima sumă de 9,37 miliarde lei.
„Turcii au fost isteți. Și-au făcut numai corvete și vedete, mici, rapide. Noi încă stăm cu mastodonții ăștia, nave greoaie, cu viteză mai mică decât cele din al Doilea Război Mondial și costisitoare, pe care englezii voiau să le dea la casat”, spune un militar de pe fregata „Ferdinand”.
Sursa text / foto: puterea.ro, galerie foto integrala
O țară care nu are o armată foarte puternică s-o poată apăra este o victimă sigură într’un conflict.O armată puternică care să beneficieze de sume mari de bani nu există decât în țările cu o economie puternică, altfel nu vor exista bani.S-a făcut un adevărat joc politic cu așa zisa excrocherie cu flota comercială de dinainte de 1989.Aproape toate erau condamnate să zacă la chei iar dacă erau folosite reprezentau sicrie plutitoare majoritatea fiindu-le expirată termenul de folosire Lloyd refuzând să încheie asigurări navale pentru așa ceva.Câtă mizerie s-a scurs pe toate canale cu așa zisul furt al flotei.Flota cere bani și încă mulți problema care se ridică este ce faci când ai bani puțini. Răspunsul ar fi să-ți pui serios cunoștințele la lucru ca să găsești soluții și asta presupune oameni ultra profesioniști, dar și cu multă imaginație.Românii sunt un popor imaginativ rămâne să vedem ce facem cu serioși profesioniști pe unde or mai fi.În rest vorbărie goală trăim să nu murim.
Comentariile sunt închise.