Directorul general al Serviciului pentru Telecomunicatii Speciale (STS), Marcel Opris, sustine o conferinta de presa, in Bucuresti, luni, 1 iunie 2009. Cantareata Monica Anghel a fost desemnata, luni, Ambasadorul 112, numarul unic de urgenta, responsabilitatea sa fiind de a promova acest serviciu in randul populatiei, iar pentru aceasta lucreaza la un imn al seviciului 112. RAZVAN CHIRITA / MEDIAFAX FOTO

Marcel Opris

Pentru prima oara in sistem se poate observa un fenomen cel putin ciudat. Sefii de structuri s-au inghesuit sa-si ia concediile de odihna nu intre mijlocul lui iulie si Adormirea Maicii Domnului, atunci cand era „bataia pestelui” pentru a prinde o vacanta de vis, ci de-abia in septembrie.

O luna despre care se spune ca va fi decisiva pentru declansarea unui „tsunami” de schimbari la varful serviciilor. Sau din contra, o luna care, daca va trece cu bine, va linisti mult spiritele atat de agitate de pana acum, caci pana la alegerile parlamentare de la sfarsitul anului nu se va mai petrece nimic spectaculos.

Deci, cu o incapatanare demna de o cauza mai buna, foarte multi dintre mai-marii serviciilor nu fac decat sa traga de timp, pentru a vedea „ce-o fi scris” si pentru ei. Insa, pe langa smecheria deja ieftina cu concediul, puzderie de generali, mai ales din Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Transmisiuni Speciale si Directia de Informatii a Armatei au recurs si la o alta cacealma, in incercarea disperata de a-si juca o ultima carte si a-si pune astfel posturile de conducere la adapost. Astfel ca acestia au devenit pur si simplu „pensionari fantoma”, dupa ce in vara si-au depus chipurile actele de pensie, dar doar pentru a-si calcula proiectiile, cei de la resurse umane avand misiunea secreta de a nu da drumul efectiv la dosare pana ce nu primesc incuviintarea sefilor.

Ca ramele

Politica strutului nu mai este una considerata salvatoare pentru cei care isi facusera un adevarat tel in viata, pentru a-si pastra pozitiile de conducere, din bagarea capului in pamant in momentele turbulente, in care nu se stie ce tabara politica va castiga Puterea, cel putin pana la trecerea pericolului. De asemenea, la ce lupte de gherila fratricide se dau acum in interiorul sistemului, prea putini dintre generalii si chestorii patriei „se mai risca” sa faca pe „cameleonii”, pentru ca ar trebui sa fie prea smecheri pentru a-si permite, acum, un astfel de joc duplicitar. Asa ca multi ar prefera sa intre cu totul in pamant, ca ramele, si sa se tarasca, neobservate de nimeni, pana ce se va decide daca se declanseaza „cutremurul” de la varful sistemului, sau totul nu a fost decat un foc de paie. Ce-i, drept insa , facand pe „ramele” exista si riscul ca ditamai sefii sa fie striviti din nepasarea celor care lupta pentru preluarea controlului, devenind astfel victime colaterale.

La „ai mari” e pe invers

Culmea este insa ca, in aceasta perioada in care „pensiile de onoare” au descongestionat organigramnele de comanda a nenumarate structuri intr-un mod fara precedent in intreaga istorie a sistemului, la Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe lucrurile stau cu totul altfel. Astfel ca, la SRI si SIE cel putin, se pare ca „retragerile” strategice, pensionarile si intrarile intempestive in rezerva nu doar ca nu sunt sprijinite, dar nici nu sunt vazute cu ochi buni. Numai ca, buna sau rea, situatia de la SRI mai ales este una singulara, pentru ca la alte structuri mai toata lumea de la conducere ar „dezerta” in masa daca ar putea. Iar aceasta pasivitate uluitoare, intr-o vreme in care nu mai este niciun secret ca serviciile romanesti sunt prinse ca intr-o menghina intre interesele externe ale rusilor, europenilor si americanilor, nu poate decat sa ridice mari semne de intrebare despre cum „fabrica de generali” care a functionat pe stoc atata amar de vreme a produs asemenea „rebuturi”.

Cu fundul in doua luntre

Cam aceasta este acum pozitia preferata a majoritatii sefilor de la Serviciul de Transmisiuni Speciale si a celor de la Serviciul de Protectie si Paza. La inceput, cei mai agitati au fost „setesistii”, mai ales ca generalul Marcel Opris era dat drept victima sigura a lui Klaus Iohannis. Cel care ar fi trebuit sa se dea musai „cocos” prin sistem, dar neavand tupeul necesar sa rupa alte capete, s-ar fi multumt si cu seful STS. Iata insa ca sansele ca actuala conducere a Serviciului de Transmisiuni Speciale sa fie decapitata in scurt timp scad considerabil, odata cu apropierea alegerilor parlamentare. Unele in a caror organizare, STS-ul joaca un rol covarsitor, lucru bineuconscut de cttre initiatii sistemului. Asa ca este greu ca, in prag de alegeri, Iohannis va da apa la moara adeptilor teoriei conspiratiei, schimband seful la STS. Dar, dupa ce s-a intamplat la Interne, aproape ca orice este posibil.

„Rambo”, singur pe metereze

Situatia de la STS se repeta si la SPP, unde, de asemenea, unii dintre „mahari” s-au pus deja la adapost, facand pe pensionarii in papusoi. Pentru ca, la debutul verii, si-au strans frumusel nu catrafusele, ci documentele necesare pentru dosarul de pensionare, inclusiv actele necesare dovedirii vechimii, pentru calcularea pensiei. Iar subalternii le-au si facut „proiectia”, numai ca, dupa ce au avut grija sa anunte „discret” ca ei oricum ies la pensie si nu mai vor sa participe la niciun razboi de succesiune, au facut astfel incat dosarele sa nu mai plece oficial la Casele de Pensii. Asa ca dosarele gata facute zac in sertare, pentru a fi scoase daca simt ca se strange prea tare surubul schimbarii. Sau, din contra, pentru a fi retrase la timp, daca decapitarea generalului Pahontu se anunta doar o alarma falsa. Asta in timp ce doar generalul Gabriel Cretu mai face pe „Rambo” pe meterezele SPP-ului, jucandu-si barem cartea pana la capat, in timp ce ceilalti sefi, in frunte cu chiar Lucica Pahontu, par intrati in adormire.

Hopa si Hapau!

Iar dupa ce a fost serios zguduita si „oaza de stabilitate” a Directiei Generale de Informatii a Armatei, iata ca si generalul Marian Hapau o da la intors. Mai ales ca, dupa cum este posibil sa explodeze cat de curand alte „bombe” in ceea ce-l priveste, oricat de discret s-a dorit a fi generalul Hapau in conducerea serviciului secret al Armatei, se pare ca tot a iesit in relief cu drumurile de seara facute la ministru. Dar nu la cel al Apararii, ci la Interne, pe vremea cand interesul national era inca unul comun. Asa ca si Hapau lasa de inteles apropiatilor ba ca se retrage, ba ca isi calculeaza vechimea pentru pensie, ca sa vada cat ii mai lipseste, dar si in acest caz este foarte posibil ca la mijloc sa fie doar aceeasi strategie de adormire a vigilentei rivalilor, pozitie adoptata si de catre ceilalti „generali fantoma” care continua sa se afle la conducerea unora dintre servicii.

 

Sursa: national.ro