Una dintre cele mai controversate defectări din perioada comunistă, cea a generalului de securitate Mihai Pacepa, a fost povestită, în exclusivitate pentru News.ro, de către Joe Wippl, ofiţerul CIA care lucra în ambasada SUA de la Bonn, în 1978, când generalul a decis să se predea înainte să pună în aplicare planul de a organiza un atentat vizând redacţia Europa Liberă. Wippl relatează cum s-a predat Pacepa şi cum a fost organizat scenariul în baza căruia generalul a fost predat poliţiei germane şi apoi a ajuns în Statele Unite. Joe Wippl spune, de asemenea, că Pacepa ar putea fi în viaţă.
Joseph Wippl, cu o carieră de peste 30 de ani în serviciile secrete americane, era ofiţer de operaţiuni detaşat în Republica Federală Germană (RFG) în 1978, atunci când Mihai Pacepa a abandonat una dintre cele mai importante misiuni: organizarea unui atentat în redacţia Radio Europa Liberă din Bonn, staţia cea mai virulentă împotriva regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu.
Episodul descris de Joe Wippl conţine detalii despre modul în care Pacepa a mers la Ambasada SUA din Bonn şi despre cum au decurs negocierile pentru defectare.
„Pacepa a intrat Ambasada Statelor Unite în Bonn care, de fapt, era poziţionată în Bad Godesberg (n.r. – district al oraşului Bonn) şi diferenţa este că acum, ca să intri într-o ambasadă americană, e ca într-o fortăreaţă. Dar atunci, oricine putea intra într-o ambasadă americană, iar el a urcat la cel de-al doilea nivel, la secţiunea politică şi a intrat într-un birou al unui ofiţer specializat în politică ca să dezerteze voluntar. Timp de patru-cinci zile au negociat”, povesteşte Joe Wippl în interviul pentru News.ro.
Fostul ofiţer CIA spune că americanii care lucrau în ambasada din Bonn voiau ca Pacepa să fie interogat de cei mai buni specialişti, care cunoşteau în cel mai mic detaliu realităţile din România comunistă. Astfel, a fost adus un ofiţer american relocat din Munchen pentru ca audierea şi negocierea predării să decurgă cât mai bine. Joe Wippl povesteşte că el monitoriza, sub acoperire, toate discuţiile.
„Eu monitorizam, sub acoperire, aceste întâlniri care aveau loc până târziu în noapte într-un bar din Koln… ajungeam acasă pe la ora 2 sau 3 noaptea, iar la finalul săptămânii i-am implicat şi pe germani în negocieri, pe cei de la BfV (Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei)”, îşi aminteşte Wippl despre misiunea din 1978, din Bonn.
Înainte să îl predea pe Pacepa nemţilor, ofiţerii spionajului american au creat un scenariu prin care generalul de securitate să pară că şi-a pierdut documentele în timpul unui jaf. Aşa putea să fie scos mai uşor din Germania.
”Ceea ce am decis să facem a fost să-i luăm hainele, portofelul, actele de identitate şi am creat acest scenariu în care el s-ar fi bătut pe malul Rinului. Malul Rinului din Koln este un soi de Cartierul Roşu din Amsterdam. Am fost acolo cu un prieten de-al meu şi eu trebuia să sun poliţia şi practic i-am împrăştiat documentele pe jos, apoi i-am aruncat costumul în Rin. Eu am sunat la poliţie şi am spus că are loc o încăierare. Vorbesc germana destul de bine, deci nu şi-ar fi dat seama că sunt american. Aşa că apoi am plecat pur şi simplu, iar Pacepa a zburat în SUA”, îşi aminteşte Wippl.
Potrivit acestuia, jurnaliştilor germani le-a luat o săptămână pentru a realiza că a fost o operaţiune specială.
„O săptămâna mai târziu, un jurnalist german pe care-l cunoşteam m-a sunat şi mi-a zis «Ai prins un peşte mare săptămâna trecută». Iar eu i-am spus că nu ştiu la ce se referă. Dar oricum a apărut în toată presa germană, o săptămână mai târziu şi presupun că cineva de la BfV, care este un fel de MI5 al Germaniei, a deconspirat povestea presei. În esenţă, din acest motiv pot eu să spun că «l-am omorât» pe Pacepa. Dar desigur că asta nu s-a întâmplat. El a scris o carte. A avut parte de un interogatoriu complet”, spune fostul ofiţer de informaţii american.
Joe Wippl mai spune că Pacepa ar putea fi încă în viaţă: „A scris o carte. Din câte ştiu, ar putea să fie încă în viaţă”.
În interviul pentru News.ro, fostul ofiţer CIA descrie şi relaţiile apropiate dintre Pacepa şi Nicolae Ceauşescu.
„Ceauşescu, din cât înţeleg, a înnebunit, pentru că până la urmă erau prieteni. Desigur că era ca un subordonat, dar din ce înţeleg Pacepa şi nevasta lui mergeau la soţii Ceauşescu pentru a lua cina sau pentru a bea ceva. Era mult mai mult decât un subordonat şi Ceauşescu a luat-o foarte personal”, mai povesteşte Wippl.
Joe Wippl a fost ofiţer CIA şi are o experienţă de peste 30 de ani în serviciile secrete americane. În prezent, este profesor la Boston University. În cariera sa din Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Wippl a lucrat în special în misiuni externe, ca ofiţer în cadrul Directoratului de Operaţiuni. De asemenea, a fost director adjunct de resurse umane în Directoratul de Operaţiuni şi director pentru relaţia cu Congresul SUA.
Mihai Pacepa avea 50 de ani şi era general locotenent şi director adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) din cadrul Securităţii, în 1978, atunci când a dezertat, episod descris de Joe Wippl pentru News.ro. Pacepa era şi consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu, pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică.
În iulie 1978, Pacepa a fost trimis în RFG, unde ar fi urmat să aibă loc un atentat la redacţia Radio Europa Liberă. Alte surse susţin că Pacepa urma să ia legătura cu cancelarul Helmut Schmidt pentru un mesaj personal transmis de Nicolae Ceauşescu.
La 24 iulie 1978, generalul Mihai Pacepa a cerut azil politic. Jimmy Carter, preşedintele de atunci al SUA, i-a aprobat imediat cererea, iar câteva zile mai târziu, un avion militar american l-a transportat în secret în Statele Unite.
