Numele lui Barna Tanczos, președintele Comisiei de Agricultură din Senatul României, implicat recent într-un dosar penal deschis pe numele său de DNA, urmare a unor tranzacții dubioase cu terenurile valoroase ale Stațiunii de Cercetare Pomicolă Băneasa (aici), apare și în altă controversă legată de înstrăinarea terenurilor statului. Afacerea, de miză mult mai mare, s-a întâmplat în aceeași perioadă, în 2007, când Barna Tanczos era președintele ADS.

Societatea Națională Institutul Pasteur SA, cândva perla cercetării medical-veterinare românești, transformat în 1998 de Guvernul Radu Vasile, prin HG 638/1998, din Regie Autonomă în Societate Națională, pentru a putea fi privatizat. În 2000, Ministrul Agriculturii Ioan Avram Mureșan, l-a privatizat cu un investitor chipurile strategic, de fapt un SRL obscur, “A&S Internațional 2000 SRL”, care a cumpărat institutul la preț de chilipir, 1,5 milioane RON, bani plătiți în rate.

Miza privatizării Pasteur a fost nu atât producția de vaccinuri animale, cât patrimoniul imobiliar imens al institutului, aspect punctat încă din contractul de vânzare-cumpărare semnat de SRL-ul A&S International SRL cu statul român, în contract fiind anexată o listă  cu proprietățile ce urmau a intra în patrimoniul Pasteur, după obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate (conform prevederilor OUG 198/1999). În total e vorba de 889.659 mp de teren, dintre care 433.000 mp în Prelungirea Ghencea (București), 328.000 mp pe Calea Giulești (București), Sucursala Arad cu 9.000 mp (pe str. Liviu Rebreanu nr. 91-93), Sucursala Constanța cu 7.700 mp (pe Bulevardul Mamaia la nr. 304), Sucursala Brașov cu suprafața de 14.975 mp (pe strada Stejarului, la nr 8) și 1.114 mp pentru care Ministerul Agriculturii obținuse deja certificatul de atestare a dreptului de proprietate și 107.000 mp la Bulbucata, în Giurgiu (ultimul menționat fiind pus sub semnul întrebării încă de la momentul privatizării institutului, fiind revendicat de moștenitori).

Partenerul “strategic”, partener de afaceri cu Dorin Cocoș

La momentul privatizării Pasteur, firma cumpărătoare, “A&S Internațional 2000 SRL”, îl avea acționar majoritar pe anonimul Adrian Alexandru Stinga, cetățean american domiciliat în New York. La momentul semnării contractului de privatizare cu statul român, firma a fost reprezentată  de Paul Stănescu. În fapt “americanul” Adrian Alexandru era doar un paravan, preluarea Pasteur de la stat fiind controlată de Paul Stănescu, reprezentantul său legal în România. Din Monitorul Oficial aflăm că în baza hotărârii din 25.03.1999, Stinga Alexandru Adrian, deși deținea aproape toate părțile sociale ale firmei, 98,67% din “A&S”, renunță benevol la drepturile pe care i le conferă participația sa, mulțumindu-se cu o cotă de 0,001% din  beneficiile și pierderile firmei în favoarea acționarului minoritar Stoenescu Stelea, care deținea doar 1,33% din firmă.

În 19.04.2005, în primele luni ale guvernării PDL-PNL, se modifică acționariatul firmei “A&S Internațional 2000 SRL”, acționarul minoritar, Stoenescu Stelea, cedându-și pachetul de 1,33% din acțiuni, împreună cu cota de participare la beneficii și pierderi de 99,999%, către Mitre Mihai Claudiu, partener de afaceri în “BOS Investment Grup SRL” cu Narcisa Georgescu (cea mai bună prietenă a Elenei Udrea, conform presei vremii, numită politic la șefia ANSVSA în guvernarea PDL-PNL) și cu Bogdan Georgescu, fost șef al piețelor în Sectoarele 2 și 6, plantat în 2005 director tehnic al RAAPPS.

Numirea Narcisei Georgescu la șefia ANSVSA trebuie privită și în contextul intereselor economice uriașe ale lui Paul Stănescu în domeniul veterinar.  De altfel Mitre Mihai Claudiu, partenerul de afaceri al soților Narcisa și Bogdan Georgescu apare în mai multe afaceri controlate de Paul Stănescu, cum ar fi “Pasteur Animal Health”, “A&S Superior Nutrition SRL”, “A&S Silozuri SRL”.

Paul Stănescu și soția sa, au botezat pe unul din gemenii cuplului Narcisa-Bogdan Georgescu. Celălalt geamăn al familiei Georgescu a fost botezat de controversatul afacerist Said Baaklini, arestat după implicarea în schema ilegală de recuperare a TVA, în scandalul motoarelor vechi de la UMT Reșița, care au fost declarate ca export de motoare noi în Africa pentru returnarea de TVA în valoare de 60 de milioane de euro. La evenimentul monden, cuplul Narcisa Georgescu-Bogdan Georgescu s-au fotografiat la acel moment cu Adrian și Dana Năstase, cu nașul Paul Stănescu și nașa Baaklini, însă printre invitați s-au numărat și Elan Schwarzenberg (apropiat al grupării Udrea-Cocoș, sediul firmei Neocity, condusă de Schwarzenberg fiind pe Str Ion Ionescu de la Brad Nr 53, locul unde au funcționat mai multe SRL-uri implicate în afaceri cu statul ale grupării Cocoș-Bittner), familia lui Gabriel Oprea (vicepremier în funcție, fost ministru al Apărării) și Rareș Mănescu (primarul Sectorului 6).

În 16.10.2007 “investitorul american”, Stinga Adrian Alexandru, își cedează pachetul majoritat de părți sociale (98,67%) deținute în “A&S Internațional 2000 SRL”, către Stănescu Doina Mariana, soția lui Paul Stănescu. În iulie 2009, partenerul de afaceri al familiei Narcisa-Bogdan Georgescu, Mitre Mihai Claudiu, își cedează părțile sociale (1,3%) către fiica lui Paul Stănescu, Cristina Alexandra, care la 23 de ani a ajuns să controleze în scripte cel mai mare Institut de Cercetare cu profil veterinar din România.

De-a lungul vremii, Paul Stănescu apare în mai multe firme care au pus mâna pe grosul afacerilor din domeniul veterinar, de la “Institutul Pasteur”, care se ocupa cu cercetarea, producția și comercializarea de seruri și vaccinuri, până la “Farmavet SA”, cel mai mare distribuitor de medicamente de uz veterinar al țării și “Protan SA”, firmă a statului responsabilă cu incinerarea leșurilor animale, privatizată de APAPS în 2002 și cumpărată de “Phoenix-Pharm SA”, firmă din acționariatul căreia făceau parte, printre alții “A&S” și “Daim Imobiliara SRL” (controlată de controversata familie Creștin, implicată în “Dosarul Bancherii” al DNA, prin care membrii grupării au obținut credite frauduloase de 80 de milioane de euro). “A&S International SRL” a mai fost asociată cu  Dumitru Creștin și în “CYF SRL”.

“SN Institutul Pasteur SA” , reprezentat de Paul Stănescu, a fost acționar și în cadrul “Piețe Grup SA” din București, printre cofondatori numărându-se și celebrele “Trei Cocoși Complex Internațional SRL” și “SC Dalli Exim SRL”. De-a lungul timpului, prin acționariatul firmei “Trei Cocoși” s-au perindat Gabriel Oprea, Dorin Cocoș și sora sa Anca Dinu, iar în “Dalli Exim” printre asociați s-au numărat Dorin Cocoș și Elena Udrea. Subliniem și că în cadrul “Piețe Grup SA”, printre administratori s-au numărat Dorin Cocoș și Paul Stănescu.

Al doilea cel mai mare tun imobiliar din București?

După tunul imobiliar al lui Puiu Popoviciu, care a pus dintr-o singură lovitură mâna pe 224 de hectare ale USMVB în Băneasa, privatizarea Institutului Pasteur ar putea foarte bine să fie al doilea, dacă ne gândim că în Guvernul Năstase și Guvernul Tăriceanu, Institutul Pasteur a obținut dreptul de proprietate pentru suprafețe imense de teren în Capitală.  A&S, cei care cumpăraseră Institutul Pasteur de la stat, aveau dreptul, conform legii, să devină proprietari și pe patrimoniul imobiliar al acestuia, cu condiția să achite statului contravaloarea respectivelor terenuri. Cea mai corectă estimare a valorii terenurilor la momentul vânzării de către stat în favoarea Institutului Pasteur, controlat de Paul Stănescu, era compararea cu prețul de piață al terenurilor. Așa cum face orice cetățean de rând al României, care atunci când își cumpără o parcelă de teren, o cumpără la prețul pieței.

Însă valorile estimate de către autoritățile statului (adică cele care trebuiau să apere interesul statului, vânzând la un preț cât mai apropiat de valoarea de piață) la momentul vânzării și publicate în Monitorul Oficial, sunt scandalos de mici:

– 433.000 mp de pe Prelungirea Ghencea nr. 414 au fost evaluați în 2004 la 1,1 milioane RON.

– 32.698 mp din Calea Giulești nr 248, au fost evaluați în 2005 la 122.072 RON.

– 295.298 mp de pe Calea Giulești nr 333, au fost evaluați în 2006 la 1,079 milioane RON

Suma totală este de 2.3 milioane RON pentru 760.996 mp, adică 3,02 RON/mp de teren în Capitala României.

Legea prevede că societățile privatizate au dreptul să obțină certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor de incintă, urmând ca respectivele societăți privatizate să-și majoreze capitalul social cu valoarea terenurilor cu care au fost împroprietărite, majorarea de capital social urmând să fie convertită în acțiuni care revin statului. Astfel, am putea lua în calcul estimările ADS în momentul vânzării pachetului de acțiuni deținut de stat la Pasteur (13,28%)  în urma majorării capitalului social după retrocedări. Artizanul acestor socoteli a fost Barna Tanczos, președinte al ADS, care în intervalul decembrie 2006-ianuarie 2007 a vândut și ultimele dețineri ale statului român din institutul de cercetări. Astfel, în data de 4 decembrie 2006, Comisia de Negociere Directă din partea vânzătorului ADS cu cumpărătorul “A&S” a cerut 19.819.388 RON, sumă care înseamnă 26 RON/mp în Capitală. Contraoferta privaților Paul Stănescu și Cristiana Gyemant (fost funcționară care a privatizat Pasteur-ul) a fost de 5,53 milioane RON, adică de 7,26 RON/mp. Au urmat alte 5 runde de negocieri “dure”, care au dus în final la semnarea de către Barna Tanczos, pe 8 ianuarie 2007, a unui contract prin care statul român se alegea în urma cedării către Pasteur a 760.996 mp de teren, cu suma de 7.144.198 RON, adică 9,38 RON/mp. Asta în contextul în care, toți știm,  în anul 2007 a fost vârful bulei imobiliare, când prețurile urcau de la o săptămână la alta.

De ce tace fostul președinte al ADS?

În prezent, la 6 ani și jumătate după această ispravă, în loc să fi fost interzis de la orice funcție de responsabilitate publică, Barna Tanczos are CV-ul mai bogat cu un stagiu ca secretar de stat în MADR (unde și-a angajat șefă de cabinet o disponibilizată de lux din ADS, care pentru o zi de șomerie a primit 18.000 euro de la stat, asta în ianuarie 2010, în perioada când Boc pregătea în tăcere tăierea salariilor milioanelor de angajați de la stat, vezi aici).

În prezent Barna Tanczos ocupă fotoliul de senator UDMR și pe cel de Președinte al Comisiei de Agricultură din Senat, fiind unul din creierele care coordonează creionarea cadrului legislativ după care funcționează agricultura României din 2012 încoace. La momentul documentării prezentei investigații, subsemnatul a încercat să obțină un punct de vedere al lui Barna Tanczos legată de bazele legale care l-au făcut să semneze documentul prin care ADS dădea trei sferturi de milion de metri pătrați în Capitală, la prețul de 2 euro/mp. Tanczos n-a răspuns.

Instrumentul de măsură al valorii reale a terenurilor Pasteur

În anul în care ADS-ului condus de Barna Tanczos i-au fost virate sub 2,5 milioane de euro pentru 76 hectare de teren în București,  valoarea activelor imobilizate (categorie în care intră și terenurile) Institutului Pasteur a sărit de la 17 milioane RON la 558,5 milioane RON, iar profitul net al Pasteur-ului a fost de 62 milioane RON, echivalentul a aproape 19 milioane de euro. Asta înseamnă că ceea ce statul (păgubit) n-a știut să estimeze la valoarea reală, a știut să o facă beneficiarul privat.

Valoarea reală a terenurilor Pasteur o intuim și din relatările din presa vremii, când, la începutul lui 2007, imediat după reconstituirea dreptului de proprietate de către Comisia de Fond Funciar a Sectorului 6, condusă de Cristian Poteraș, Institutul Pasteur a dezmembrat și întabulat cele 19 hectare de teren primite de la Poteraș în Prelungirea Ghencea drept compensare pentru o parte din terenul pe care Institutul Pasteur l-a deținut în zona unde acum e Lacul Ciurel.

Atfel, în aprilie 2007, Pasteur a vândut 14 hectare firmei Sten Consulting cu 16 milioane de euro. În aceeași perioadă Pasteur a vândut alte două hectare firmei Highstown România SRL cu 2,8 milioane de euro, firmă care după doar două săptămâni le-a revândut firmei Sten Consulting cu 7,5 milioane de euro.

Highstown România SRL a fost înființată de un offshore cu numele Highstown SA din Insulele Virgine, cu acționariat ascuns. Unul din reprezentanții offshore-ului, Cotan Sofia Marinela, apare de-a lungul vremii asociată și în firmele “Ecogreen Concept SRL”, în “Photovoltaic Green Project SRL” și în “Simico Prod Factory SRL”, alături de băiatul deștept din energie Nelu Coman, milionar care s-a îmbogățit cumpărând energie ieftină de la producătorii de stat, printre care și Hidroelectrica, ca apoi s-o revândă tot la stat, mai scump decât prețul pieței, cum e cazul contractelor de furnizare de energie încheiate de firma sa, “Transenergo Com SA”, cu RATB între 2008 și 2012, în valoare de 95 milioane RON.

Reprezentanta Highstown, legături cu aghiotantul lui Sorin Blejnar

Sofia Cotan apare și în firma “Simart Construcții SRL” în data de 8 mai 2007, ca mandatară a cumpărătoarei Alame Bushra, care a achiziționat 50% din părțile sociale de la Lucia Bonea, devenind asociat unic. Firma “Simart Construcții SRL” a fost fondată în 2005 de Marius Gaga (unul din aghiotanții de la ANAF ai lui Sorin Blejnar), ocupant al funcției de șef al Corpului de Control al Șefului ANAF în Guvernarea Boc. De altfel, ulterior, după o staționare la Alame Bushra de mai puțin de trei luni, în 30 iulie 2007, firma “Simart Construcții SRL” a trecut pe numele lui Simion Gaga, tatăl lui Marius Gaga. Ca să înțelegem puterea de care se bucură Gaga, funcționar multimilionar din afaceri imobiliare și cu drumuri, precizăm că ulterior instalării Guvernării Ponta, acesta nu a fost epurat, ci doar schimbat în funcție, ocupând și în 2014 postul de șef-adjunct la Administratia Finantelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Bucuresti (aici).

Reprezentanta Highstown, asociată cu partenerii tradiționali ai Narcisei Georgescu

Sofia Cotan e asociată în “Photovoltaic Green Project SRL” și cu Drăgan Caranovic, partenerul lui Marius Tucă din “Taverna Sârbului”. În aceeași firmă, Sofia Cotan este asociată și cu Mirică Constantina, al cărei nume apare ca asociată cu Narcisa Georgescu, începându cu noiembrie 2005 în firma “BOS Investment Grup SRL”, alături de Narcisa Georgescu. Mai mult, Mirică Constantina, anterior intrării Narcisei Georgescu în “BOS Investment Grup SRL”, a fost parteneră cu Mitre Mihai Claudiu, asociatul care a deținut o vreme un pachet minoritar de acțiuni în “A&S”, dar o cotă de 99,999% din  beneficiile și pierderile firmei care deținea “Institutul Pasteur” și odată cu el, toate activele sale imobiliare. Mai mult, Mirică Constantina, a intrat în acționariatul firmei “BOS Investment Grup” în 5 aprilie 2005, prin cumpărarea acțiunilor deținute în firmă de Bogdan Georgescu.

În 2004 Mirică Constantina mai apare și în calitate de cumpărătoare a părților sociale deținute de Hoffmann Anton Ioan în firma “Narbo Impex SRL”. Hoffmann Anton Ioan este fratele lui Marius Hoffman, funcționar superior din ANSVSA București la nivelul anului 2005, ajuns în 2010 şeful Serviciului Inspecţii şi Control, din cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bucureşti, trimis ulterior în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită şi de trafic de influenţă în formă continuată, conform ziarului Adevărul. Aceeași Mirică Constantina apare în 2004 alături de Bogdan Georgescu și în firma “Maya Line SRL”. Mirică Constantina apare și în “Green Pet Prod SRL”, firmă în care-l găsim și pe Bogdan Georgescu. Cei doi apar și în “Med Rom Company SRL”, în 2002. Mai mult, Mirică Constantina apare ca cumpărător al unui bun imobiliar de la Highstown, conform unui contract de vânzare-cumpărare din 29.08.2011

În acest context devin plauzibile relatările din presa de investigații a vremii, cum că firma “Highstown” că a fost reprezentată în negocierile de vânzare a celor două hectare către “Sten Consulting” de cuplul Narcisa-Bogdan Georgescu, deși cei doi nu ocupau nici o poziție în firmă. Mai mult, se pare că patronul “Sten Consulting”, care a vrut să cumpere parcela la prima mână, adică direct de la Pasteur, a fost trimis de Paul Stănescu la cuplul Georgescu. O atitudine de autosabotare și antieconomică, sau poate de plată a vreunei polițe din partea patronului Pasteur, dacă ne gândim că prin acest sfat a dat cu piciorul la aproape 5 milioane de euro, cât diferența dintre suma cu care Georgeștii au cumpărat și vândut cele 2 hectare de teren (aici).

Verișorul soției lui Cristian Poteraș, a luat și el teren de la Pasteur

Alte două loturi din terenul amplasat în Prelungirea Ghencea al Institutului Pasteur, ce însumează 2,7 hectare, au ajuns la firma “AL-TEL Communications SRL”, fondată în 2002 și deținută de Grecu Lucian Viorel (verișorul primar al Aurelianei Poteraș, soția la acel moment a lui Cristian Poteraș). Conform relatărilor presei, Grecu Lucian Viorel ar fi primit terenul de la Institutul Pasteur la 1 august 2007 pentru stingerea unei datorii de 10,3 milioane RON generate de neplata unui contract de prestări servicii încheiat la 29 ianuarie 2007 (la 6 zile după ce Pasteur a primit cele 19 hectare). Cert este că firma “AL-TEL” a rudei lui Poteraș, care de-a lungul timpului s-a ocupat cu întreținerea echipamentelor de birou și cumpărare-vânzare imobiliare, în noiembrie 2006, cu două luni înainte de încheierea contractului de prestări servicii pentru Pasteur, și-a introdus în domeniul de activitate două coduri CAEN: cercetare-dezvoltare în științe fizice și naturale și cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste, domenii mai apropiate de domeniul de activitate al Pasteur. Apoi, la fel de brusc, în 26 iulie 2007, (cu patru zile înainte de a primi terenul în valoare de 10 milioane de RON de la institutul controlat de Paul Stănescu), verișorul soției lui Poteraș a introdus și codul CAEN: agenții imobiliare.

Verificand evoluția indicatorilor firmei rudei lui Poteraș, constatăm că valoarea activelor imobilizate ale firmei “AL-TEL Communication SRL” a crescut de la sub 70.000 euro, la 4,28 milioane de euro, la care se adaugă și cifra de afaceri pe anul 2007, de 2,87 milioane euro, în creștere de la sub 40.000 euro.

Intrarea în schemă a verișorului soției lui Cristian Poteraș vine în contextul în care cei de la Pasteur au avut nevoie și au și obținut o decizie favorabilă a Primarului Sectorului 6 Cristian Poteraș, privind punerea în posesie cu o parte însemnată din terenurile luate de la stat. Astfel, în decizia nr 60512/24.06.2006 a Subcomisiei Locale de Fond Funciar a Sectorului 6, prezidată de controversatul Cristian Poteraș (primar în funcție la acea vreme), acesta propune Comisiei Municipale de Aplicare a Fondului Funciar analizarea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea Pasteur pentru suprafața de 190.116 mp pe raza Sectorului 6, dar și a reconstituirii dreptului de proprietate pentru încă o suprafață, de 357.322 mp pe raza Sectorului 5. Desigur, menționarea în context de către primarul Sectorului 6 a unor probleme din sfera de competență a Sectorului 5 nu are putere juridică, însă ridică întrebarea dacă nu cumva și cei 357.322 mp de pe raza Sectorului 5 au fost retrocedați de Marian Vanghelie. Din păcate nu am reușit să obținem documente în acest sens nici de confirmare, nici de infirmare, însă pe portalul Ministerului Justiției, aflăm că Pasteur a fost în ultimii ani implicat în două litigii în instanță, privind puneri în posesie pe diverse suprafețe.

Verișorul Aurelianei Poteraș a mai intrat în scheme imobiliare cu mize de milioane de euro și în alte situații în care, pentru retrocedări controversate, dar de miză mare, a fost nevoie de semnăturile Primăriei Sectorului 6 și Consiliului Local Sector 6, controlate de Cristian Poteraș

Astfel, verișorul soției lui Poteraș, Grecu Lucian Viorel, a fost extrem de activ pe partea de tranzacții imobiliare cu terenuri aparținând Institutului de Biologie al Academiei Române, ICECHIM-ului, ștrandului Crângași, terenuri ale MAPN, pe care primarul Poteraș le retroceda în compensare unor moștenitori legați de gruparea Poteraș-Schhwarzenberg, care le preluau pe nimic, revânzându-le ulterior la prețul pieței.

Cristian Poteraș, alături de Narcisa Georgescu, Bogdan Georgescu și Paul Stănescu și Dumitru Creștin, fac parte dintr-o grupare de interese economice în care se regăsesc Elena Udrea și Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru (alias NIRO). Astfel, este notorie povestea înstrăinării în 2008 pe 25 de ani de către Consiliul Local al Sectorului 6, în mandatul lui Poteraș, a administrării Pieței Crângași către firma “Zenith Business Group&Partners”, controlată de sora lui Dorin Cocoș, NIRO și Creștin, firmă pentru care sub-ntreprenor a fost “All Plan Construction SRL”, deținută la acea vreme de soția lui Poteraș, Aureliana Poteraș. Aceeași acționari se regăsesc și în compania “Central Residential Park Doi SA”, care a ridicat un turn de oțel și sticlă pe Bulevardul Expoziției, lângă Romexpo. Pe NIRO, Udrea și Cocoș, împreună cu aghiotanții lui Nicolae Dumitru îi regăsim în 2006 și parteneri în firma “New Global Investments SRL”.

În loc de epilog

Statul român poate să încerce chiar și în ultimul ceas să se apere de abuzurile făcute la și în jurul Institutului Pasteur dacă se vrea. Însă vrea? Dăm doar un exemplu. Ministerul Apărării Naționale, căruia Cristian Poteraș i-a luat cele 19 hectare de teren, pentru a le da firmei controlate de Paul Stănescu, ar trebui să lupte cu sârg pentru recâștigarea acelor parcele. Însă în contextul în care doi foști Miniștri ai Apărării Gabriel Oprea și Teodor Atanasiu au fost printre invitații de la botezul copiilor cuplului Georgescu de către Stănescu, e greu de crezut că statul se va lupta cu toate armele din dotare împotriva firmelor lui Stănescu și Georgescu. Asta cu atât mai mult cu cât Atanasiu era în funcție în perioada când Poteraș cocea confiscarea pămînturilor Armatei, iar Oprea e cel în mandatul căruia s-a dus o parte din bătălia în instanță. Mai mult, Gabi Oprea a fost asociat în firma “Trei Cocoși”, iar Paul Stănescu a fost asociat cu firma “Trei Cocoși” după ce Oprea ieșise din acționariat.

Ultimul pe baricade este actualul primar al Sectorului 6, Rareș Mănescu (PNL), care deține documente ca să reprezinte cu sorți de izbândă Primăria ca parte într-un proces împotriva lui Cristian Poteraș, cel care care a jonglat cu o parte din terenurile puse în posesia Institutului Pasteur.

Precizăm că și Rareș Mănescu a fost pe lista de invitați la party-ul de lux al familiilor Georgescu-Stănescu. Și, mai mult decât atât, numele soției sale, Ramona Mănescu (europarlamentar PNL și ministru al transporturilor pentru o perioadă în Guvernul Ponta), apare într-o firmă alături de Tudor Paraschiva, personaj nominalizat alături de gruparea Jean Marian Căpățână-Grecu Lucian Viorel, într-un proces legat de o tranzacție dubioasă cu terenuri, ulterior retrocedării acestora de  primarul Poteraș. Astfel, cele două, Ramona Mănescu și Tudor Paraschiva, apar în firma “Arhitect Construct Design SRL”, în anii 2006-2007. Mai mult, Tudor Paraschiva apare în 2005 și ca parteneră de afaceri în cadrul “Locato Grup SRL” cu milionarul Marius Gaga, directorul inamovibil de la ANAF (după cum am arătat mai sus în cadrul articolului). Iar ca cercul să fie complet, în 2011 Tudor Paraschiva apare în firma “TFT Invest SRL”, avându-l co-asociat pe Grecu Lucian Viorel, ruda lui Poteraș.

Pasteur, virusat letal

Institutul Pasteur e pe moarte, după ce a fost băgat de “investitorul strategic” în insolvență. MAPN (frânat pe chichițe procedurale) are șanse tot mai mici să-și recupereze terenurile cu care a fost păgubit, ADS-ul a încasat doar 2 euro/mp de teren, politicieni cu greutate, precum Cristian Poteraș, reușesc să se strecoare cu succes printre furcile justiției (aici, aici, aici), iar politicieni tineri ca Barna Tanczos își continuă ascensiunea pe posturi de înaltă responsabilitate în stat, nestingheriți decât de tinicheaua dosarului recent deschis de DNA pe numele lui, urmare a implicării, pe când era șeful ADS în niște transferuri de terenuri, de data asta ale Stațiunii de Cercetări Pomicole Băneasa (detalii aici).

 

Sursa: romaniacurata.ro