Adrian Năstase a depus o cerere de eliberare condiţionată la Comisia de Eliberări Condiţionate de la Jilava, la care a primit un aviz favorabil. Pe 24 iunie, Adrian Năstase a primit un spor de pedeapsă de 6 luni de închisoare. Sentinţa este definitivă.
Avocatul lui Adrian Năstase, Ion Cazacu, a comentat decizia magistraţilor: „Este o apreciere personală a judecătorilor, care au pus în balanţă argumentele Parchetului şi argumentele noastre. Judecătorul a mers la jumătate: noi am cerut ca pedeapsa să nu fie sporită, iar Parchetul a cerut să fie sporită cu un an pedeapsa. Nu am vorbit cu domnul Năstase, dar e o decizie definitivă. ”
Curtea de Apel Bucureşti a judecat vinerea trecută o contestaţie a DNA, după ce Tribunalul Bucureşti a contopit pedepsele primite de Adrian Năstase, fără ca această din urmă instanţă să adauge un spor de pedeapsă la cei patru ani închisoare, aşa cum solicitaseră procurorii.
Pe 8 mai, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de contopire a pedepselor primite de fostul premier Adrian Năstase în dosarele ‘Zambaccian’ şi ‘Trofeul calităţii’, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de patru ani închisoare, fără ca instanţa să-i adauge un spor de pedeapsă.
‘Tribunalul apreciază că lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infracţiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite planuri – cu ambianţa socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei şi implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului faţă de membrii familiei sale, modul în care se îngrijeşte de întreţinerea şi educaţia copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija faţă de patrimoniul familiei), cultural – obştească (nivelul de pregătire culturală şi politico- ideologică, participarea la viaţa culturală şi la acţiunile sociale generale, atitudinea faţă de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creşterii omului responsabil), conduita condamnatului după comiterea faptei (prezentarea acestuia în faţa organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată, faptul că petentul nu a încercat să se sustragă de la urmărire penală ori judecată, împrejurarea constând în aceea că, deşi de la momentul comiterii ultimei infracţiuni – anul 2006 până la cel al pronunţării unei prime hotărâri definitive de condamnare – iunie 2012 a trecut o perioadă mare de timp, condamnatul nu a mai încălcat din punct de vedere penal normele de conduită socială) sunt argumente care converg către concluzia că în prezenta cauză faţă de condamnatul Năstase Adrian nu se impune sporirea pedepsei de bază şi că aceasta este suficientă în vederea asigurării scopului pedepsei, fiind aptă de a produce transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi pe cale de consecinţă modificări statornice, de durată, ale comportamentului acestuia (evident în raport de sfera ilicitului penal)’, se arată în motivarea dată de tribunal.
Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trei ani pentru şantaj în dosarul ‘Zambaccian’. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul ‘Trofeul calităţii’, din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.
În dosarul ‘Zambaccian’, Adrian Năstase a fost acuzat că a primit de la fostul şef al ISC Irina Jianu, în perioada 2002-2004, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 600.000 de euro, constând în bunuri importate din China şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu şi Bucureşti.
În dosarul ‘Trofeul calităţii’, Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat ‘Trofeul calităţii în construcţii’ cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, la care urma să participe.
