Delegația FMI vine din nou la București

O delegație a Fondului Monetar Internațional va veni marți la București pentru a discuta cu autoritățile române despre recentele evoluții economice, politica fiscală și monetară și evoluțiile făcute în reformele structurale. Vizita se va încheia pe 14 noiembrie.

‘O echipă a FMI, condusă de Erik de Vrijer, va face o vizită la București, în perioada 6 – 14 noiembrie, pentru a discuta cu autoritățile române despre recentele evoluții economice, politica fiscală și monetară și evoluțiile făcute în reformele structurale. În perspectiva alegerilor parlamentare care vor avea loc în România pe 9 decembrie, cea de-a șaptea evaluare a Acordului Stand by cu România va fi amânată. Echipa FMI va reveni la București pentru a discuta despre performanțele din program și ajungerea la un acord privind măsurile necesare a fi îndeplinite, deîndată ce un nou Guvern va fi instalat’, preciza, pe 16 octombrie, într-un comunicat, reprezentantul rezident pentru România și Bulgaria, Tonny Lybek.

Board-ul FMI a aprobat, la sfârșitul lunii septembrie, cea de-a șasea revizuire a acordului preventiv cu România în urma căreia a disponibilizat o nouă tranșă, în valoare de 430 milioane DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro (663,1 milioane dolari).

În urma disponibilizării noii tranșe din acordul de supraveghere preventivă încheiat cu FMI, resursele la dispoziția României se ridică la 2,64 miliarde DST (3,2 miliarde euro și 4,1 miliarde dolari). Valoarea totală a acordului este de 3,6 miliarde de euro.

Acordul dintre România și FMI a început la 31 martie 2011 și este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond.

În Raportul Boardului FMI 2012, din cadrul celei de-a șasea evaluări a Acordului Stand-by, Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în jos, de la 4% la 3,5%, prognozele privind creșterea economică ce va fi înregistrată pe termen mediu de România, din cauza întârzierilor cu reformele structurale și a capacității sub așteptări de a absorbi fonduri europene.

De asemenea, Fondul estimează că potențialul de creștere al economiei românești va rămâne sub 2% până în 2014 și va crește gradual la 3% până în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenta unor reforme majore, care să aducă în piața muncii mai multe persoane și să atragă investiții.

‘Creșterea stocului de capital și îmbunătățirea productivității, determinate parțial de absorbția fondurilor UE și reformele structurale, vor fi principalele motoare de creștere în următorii ani’, arată raportul FMI, publicat pe 24 octombrie.

Cu toate acestea, Fondul avertizează că riscurile la adresa perspectivei pe termen scurt sunt în scădere. Instabilitatea politică prelungită ar putea afecta implementarea programului și ar crește costurile de finanțare. De asemenea, nivelul redus al absorbției fondurilor UE va submina perspectivele de creștere. România are legături comerciale și financiare puternice cu zona euro, iar în cazul unei recesiuni mai grave sau al unor crize financiare în zona euro, exporturile ar urma să scadă în linie cu activitatea din zona euro. În plus, primele de risc ar crește, iar fluxurile de capital ar scădea, ceea ce ar crește costurile de finanțare ale băncilor și ar deprecia moneda națională.

‘Judecând după experiența României în 2008-2010, o contracție economică de până la 5% ar putea fi posibilă’ în cazul intensificării puternice a crizei din zona euro, se arată în raportul FMI.

În opinia Fondului, principalele provocări ale României sunt asigurarea stabilității macroeconomice și stimularea creșterii economice. În acest sens, FMI consideră că principalele priorități ale autorităților de la București sunt: menținerea unei discipline fiscale puternice pentru a asigura reducerea deficitului și atingerea sustenabilități fiscale până în 2014; urmarea unei politici monetare prudente; asigurarea că băncile au suficient capital și lichidități și relansarea creșterii și creării de noi locuri de muncă prin reforme în domeniul energiei și transporturilor, reformării companiilor din sectorul public, creșterea absorbției fondurilor UE și continuarea reformei pieței muncii.

Unul dintre riscurile mari cu care România s-ar putea confrunta, este reprezentat, în legătură cu zona euro, de posibila depreciere a cursului cu 15 – 20 de procente, ceea ce ar putea afecta portofoliul băncilor din România.