De ce pierde CNA anumite procese cu anumite televiziuni?

Pentru că trebuie, ar fi răspunsul pe scurt. Anumite televiziuni, mari, de prestigiu, nu suportă amenzile, oricât ar fi ele de mici. Le dăunează la imaginea construită cu bani și premii. Și-au făcut un obicei din a contesta în instanță orice sancțiune a CNA. Acțiunea lor nu este doar una de apărare, ci și una de intimidare a autorității statului, de genul ”ai grijă, te pui cu cine nu trebuie”. Contestarea în instanță vine întotdeauna după amenințările și blestemele la adresa membrilor CNA care au votat sancțiunea, proferate pe posturile în cauză în chiar ziua aplicării amenzii. Unii membri ai Consiliului, să le spun mai slabi de înger, mușcă momeala și își motivează lipsa de reacție față de încălcările legislației audiovizualului prin așa-zisa pierdere a unor procese în instanță. În condițiile în care aproape 94 la sută dintre procesele intentate CNA au fost câștigate de Consiliu, e firesc să te întrebi de unde vine această teamă față de pierderea proceselor. Temerea apare, în mod special, în raport cu stațiile de televiziune care aparțin familiei Voiculescu. Până anul trecut, intra și OTV în preocupările unor membri CNA, chiar dacă postul lui DD nu făcea parte din categoria stațiilor mari, interesate de imagine, ci dintr-o altă categorie, mai specială: agresive, care pot compromite pe oricine, oricând și dincolo de orice reglementare.

În acest moment, la secția Contencios Administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție, CNA este parte în 43 de recursuri. Dintre acestea, 12 sunt cu OTV și 12 cu Antenele. Mai ales în ultimul caz, da, CNA se arată extrem de prudent să nu riște cumva pierderea vreunui proces, chiar și când aplică o amendă minimă prevăzută de lege, în valoare de 10.000 de lei. La Nașul TV sau B1 TV, amenzi de 40.000 sau de 70.000 de lei sunt aplicate fără teamă, scurt și când te-ai aștepta mai puțin. Dincoace,  la Antene, e nevoie de mai multe ședințe, mai multe runde de vot până când, cu chiu, cu vai, trece o amendă. Dacă trece. Cel mai recent caz s-a petrecut ieri: o ședință a CNA cu scântei, în care s-a reușit greu adoptarea unei decizii de amendare cu 20.000 de lei pentru, atenție, opt emisiuni ”În gura presei”. Tind să cred că acest ultim caz se va înscrie în piesa în trei acte pe care CNA o montează din când în când în așa fel încât să piardă un proces.

Primul act: o decizie a CNA cu portițe pentru avocații posturilor

Decizia CNA conține motivarea sancțiunii aplicate unui post, așa cum există și în amenda de la poliția rutieră, de exemplu, o explicație de câteva rânduri pentru motivele care au dus la sancționarea în trafic. Ca și în cazul amenzii rutiere, motivarea unei amenzi aplicate de CNA este temelia care poate duce la câștigarea unui proces cu statul. Totul depinde de modul în care decizia de sancționare este întocmită de ”organ”. În cazul CNA, dezbaterile asupra unei spețe au loc în ședință publică, unde membrii Consiliului își prezintă argumentele în baza cărora cer o anumită sancțiune. După ce sancțiunea primește numărul de voturi necesare pentru a fi adoptată – minimum șase – se întocmește textul deciziei. Echivalentul procesului verbal pentru amenda rutieră. Aici intervine interesul pentru ca anumite acțiuni în instanță să fie pierdute. La CNA, textul deciziei de sancționare este întocmit de un consilier juridic și semnat de președintele Consiliului. Consilierul juridic este un angajat, funcționar public. De regulă, în instituțiile publice, funcționarul dorește să facă pe plac șefului, că doar de asta depinde locul de muncă pe care-l ocupă. Cine se opune șefului, are zile negre. Consilierul juridic devine un fel de câine de pază al președintelui CNA. Miroase de departe pericolul, dar și recompensa. Face frumos sau urât, în funcție de impulsurile transmise de simțul olfactiv, extrem de bine dezvoltat în urma unui exercițiu autoimpus. Consilierul juridic încheie o decizie precum năvodul, în unele cazuri, și beton, în alte cazuri. Niciunul dintre membrii Consiliului nu mai vede forma finală a deciziei pe care CNA o transmite posturilor sancționate, sub semnătura președintelui CNA. Abia când se publică pe site-ul instituției poți depista că decizia X va duce la pierderea procesului cu postul Y. În vremurile bune ale CNA, când autoritatea îi era recunoscută, deciziile Consiliului erau succinte, la obiect, clare și ferme. Era regula impusă de Ralu Filip, jurist de formație și jurnalist de profesie. Acum, deciziile CNA sunt niște nuvele. Conțin tot felul de detalii nesemnificative, în fapt cârlige de care avocații posturilor se pot agăța și deșira, mai apoi, întreaga țesătură a argumentației până nu mai rămâne din ea decât o scamă.

Actul al doilea: autoflagelarea CNA în fața posturilor sancționate

După desființarea sancțiunii, urmează actul victimizării. Acesta e jucat bine de președintele CNA, fie că se numește Răsvan Popescu, fie că se numește Laura Georgescu. Fostul președinte al CNA, Răsvan Popescu, avea obiceiul de a lansa informații legate de procesele pierdute de CNA exact când aveau loc dezbaterile publice în Consiliu. Spunea așa, într-o doară, chiar când aveam o speță la Antena 3, că CNA a mai pierdut un proces cu Antenele, fără să precizeze că era vorba de o primă instanță. Dacă avea cumva ocazia să fie și o sentință definitivă și irevocabilă, atunci tonul devenea grav, serios. Ca la un semn, se mai găseau patru-cinci membri care dădeau înapoi: doar nu vrem să mai pierdem încă un proces! În ultima sa carte, un jurnal, fostul președinte al CNA se descrie ca un apărător al libertății de expresie, din acest motiv atrăgând asupra sa presiuni politice. În opinia mea, a fost un apărător special al Antenelor și al OTV, posturi pentru care deciziile CNA de sancționare erau scrise lax, cam așa cum și-ar dori orice avocat. Postul lui DD a ieșit din grații odată cu venirea noului șef al CNA, propus de guvernul Ponta. S-ar putea să reintre în grații, într-un viitor apropiat, așa cum am arătat aici, la titlul http://cutiapandorei.net/un-posibil-troc-pp-dd-sustine-guvernul-cna-da-licenta-lui-dd/. Laura Georgescu face lucrurile mai din topor, în comparație cu alunecosul Răsvan Popescu. Aranjamentele ei se văd de la o poștă. De exemplu, anul trecut, ne-am pomenit la începutul unei ședințe publice a CNA cu ea alături de un flipchart în sala de ședințe, pe care erau înșirate toate cele zece procese pe care CNA le avea cu Antena 3 la începutul anului 2013. Patru dintre ele fuseseră pierdute de CNA prin sentințe definitive, în general deciziile fiind aplicate pentru expresii injurioase sau pentru acuzații la adresa unor persoane publice. Laura Georgescu prevestea atunci că ”va fi cel puțin în fiecare lună câte un caz”, că CNA va trebui să plătească cheltuieli de judecată și va rămâne fără bani pentru salariile celor 130 de angajați din toată țara.  Își motiva astfel ”un apel public către Antena 3 să nu mai ceară CNA cheltuieli de judecată”. Incredibil. Pe ordinea de zi, primul subiect făcea referire la situația proceselor în care este implicat Consiliul, iar Laura Georgescu se autoflagela, punând CNA într-o situație umilitoare de a cerși clemență unui post. A unui singur post: Antena 3. La ședința publică participă oricine își dorește. Ca la fiecare ședință, și la aceea era prezent avocatul Antenelor.  Vă puteți imagina o situație similară în vreuna dintre țările europene? Eu nu. Menționez că toate statele membre ale Uniunii Europene, dar și statele ne-membre, au autorități analoage CNA și legislație care reglementează domeniul audiovizualului după același tipar: directivele europene în materie.

Am luat poziție încă de atunci. Se întâmpla după exact o lună de când Laura Georgescu fusese validată de Parlament drept președinte al CNA și am acuzat-o în mod public că pune într-o situație inadmisibilă instituția pe care o conduce. Am amintit faptul că declarase despre Mircea Badea că ”este un om de valoare” și că, prin atitudinea din ședința respectivă, președintele CNA nu a făcut decât să confirme afirmațiile nereale pe care Badea le făcea frecvent, cum că CNA pierde toate procesele cu Antena 3, deşi adevărul era altul. Din cele circa 90 de sancţiuni aplicate de CNA postului Antena 3  în perioada 2009 – 2012, Consiliului i-au fost anulate în instanță doar 9. Aşadar, spuneam atunci, nu cred că este o situaţie dramatică din care să nu avem ieşire. Am reproșat Laurei Georgescu că este înspăimântată de Antena 3 şi caută, de fapt, soluţii pentru a nu mai aplica amenzi acestui post. I-am transmis să nu se bazeze pe sprijinul meu pentru apelul public pe care dorea să-l transmită Antenei 3. CNA are 93,53% câştig de cauză în procese, iar președintele Consiliului arăta, practic și public, o instituţie slabă, care trebuie, fie desfiinţată, fie să aplice numai somaţii, aşa cum a făcut, de exemplu, în 2008. Atunci, CNA a aplicat Antenei 3 o singură amendă de 5.000 de lei și 20 de somații. Adică 20 de avertismente. În acea perioadă trebuie căutate răspunsuri la întrebarea atât de frecventă de azi: de ce s-a ajuns atât de jos cu spațiul audiovizual.

În sprijinul Laurei Georgescu a sărit fostul președinte al CNA, Răsvan Popescu, cu exemple legate de OTV, postul pe care el l-a ținut în brațe. Când n-a mai putut fi protejat de șeful CNA pentru că începuse atacurile virulente la adresa USL, Dan Diaconescu  a difuzat pe post un film tip paparazzo despre Răsvan Popescu. Popescu a câștigat ulterior procesul cu Dan Diaconescu și a obținut chiar și daune morale de 23.000 euro. M-am bucurat pentru el și chiar l-am felicitat, pentru că merită despăgubiri. Mi se pare însă ciudat cum se dedublează personalitatea unui membru CNA: permite acuzații și injurii aduse unor terțe persoane, invocând libertatea de expresie, dar cheamă imediat în instanță un post când este atacat el. Atacul OTV la adresa președintelui CNA de-atunci a fost unul murdar, dar sunt, cumva, altfel cele pe care le vedem zilnic pe posturile specializate în atac la persoană? La vremea ședinței de autoflagelare despre care vorbesc, Răsvan Popescu invoca procesele pe care OTV le avea cu CNA și riscurile unor alte cheltuieli de judecată pe care Consiliul avea să le plătească. Din atitudinile celor doi șefi ai CNA, unul în funcție, altul tocmai înlocuit, era străveziu interesul arătat anumitor procese pe care CNA le avea cu anumiți radiodifuzori. CNA nu pierde decât procesele care trebuie pierdute. Sunt puține, dar sunt.

Actul al treilea: reprezentarea în instanță

Procesele pe care posturile le intentează Consiliului Național al Audiovizualului ca urmare a sancțiunilor primite se judecă în contencios administrativ. CNA nu angajează avocați, ci folosește consilierii juridici din instituție, funcționari publici. Câinele de pază, generic descris mai sus, cel care întocmește și motivarea deciziilor de sancționare după ce sancțiunile au fost stabilite de către membrii CNA. Judecătorii din contencios nu sunt specializați în domeniul audiovizualului, pe când avocații posturilor sunt. Consilierul juridic al CNA este și el specializat, dar are deasupra capului sabia lui Damocles. Sau chiar două săbii: una, a șefului CNA, cealaltă a salariului infim comparativ cu remunerația avocatului părții adverse. Dacă motivarea semnată de șeful CNA e slabă, cum ar putea fi apărarea consilierului juridic? Dau mai jos câteva exemple edificatoare:

Sancțiune de 100.000 de lei pentru Antena 1, redusă în instanță la o cincime

La data de 14 decembrie 2011, Antena 1 a fost sancționată de CNA cu o amendă în cuantum de 100.000 de lei pentru depășirea spațiului legal de publicitate. Alături de Antena 1, au fost sancționate și posturile PRO TV, Prima TV şi Kanal D cu amendă în același cuantum. În anul acela au fost numeroase abateri referitoare la limita impusă de lege, de 12 minute de publicitate pe durata unei ore de program. Mi-aduc aminte că, la un moment dat, după ce se întorsese de la o reuniune a autorităților europene omoloage CNA, unde se discutase despre publicitate, Christian Mititelu relata în ședință faptul că BBC Londra a fost sancționat pentru că depășise limita prevăzută cu o secundă. Era un mesaj clar transmis la reuniunea aceea. Cum credeți că a votat Christian Mititelu, fost director al BBC România, sancțiunea de 100.000 de lei pentru depășiri de două ore la posturile românești? Contra (v. punctul 4 din următorul http://www.cna.ro/Extras-din-procesul-verbal-al,4693.html). Antena 1 a contestat în instanță amenda, din reflex. PRO TV și-a asumat greșeala și nu a făcut nici un demers în justiție. Era politica trustului condus de Adrian Sârbu să nu conteste și să nu comenteze deciziile CNA.

Decizia privind amenda era construită în așa fel încât lăsa portițe avocaților posturilor să aibă câștig de cauză. Legea prevede o limită maximă clară a spațiului de publicitate în programele de televiziune: 12 minute pe oră pentru posturile private și 8 minute pe oră pentru posturile publice. Orice depășire a acestei limite situează postul în afara legii. În cazul Antena 1, într-o lună s-au strâns peste două ore de publicitate în plus față de prevederile legale. Acest spațiu presupune venituri absolut ilegale intrate în conturile televiziunii. O comparație plastică, ce poate părea puțin forțată, ar fi evaziunea la un aprozar: înscrie în evidențele contabile că vinde produse în valoare de 1000 de lei și, în realitate, vinde de 20 de ori mai mult.

Iată câteva pasaje din textul deciziei de sancționare, adevărate verigi slabe în instanță:

”Faţă de datele menţionate (…), rezultă că timpul de publicitate difuzat peste durata maximă legală, în luna septembrie 2011, a variat între minimum o secundă şi maximum 10 secunde. De asemenea, durata totală a depăşirilor în aceeaşi perioadă a fost de 1 minut şi 7 secunde, numărul depăşirilor a fost de 28, iar depăşirea medie a fost de 2,39 secunde. Consiliul a analizat şi raportul de monitorizare întocmit de direcţia de specialitate pentru luna octombrie 2011 (intervalul orar 18.00-23.00) şi a constatat că (…) timpul de publicitate difuzat peste durata maximă legală, în luna octombrie 2011, a variat între minimum o secundă şi maximum 446 de secunde. De asemenea, durata totală a depăşirilor în aceeaşi perioadă a fost de 2 ore şi 1 minut, numărul depăşirilor a fost de 76, iar depăşirea medie a fost de 1 minut şi 35,5 secunde. Analizând rapoartele de monitorizare, Consiliul a constatat că au fost încălcate dispoziţiile legale referitoare la regimul difuzării publicităţii care prevăd la art. 35 alin. (1) din Legea audiovizualului că proporţia de spoturi publicitare televizate şi spoturi de teleshopping difuzate într-un interval de o oră nu poate depăşi 20 %, respectiv 12 minute (720 de secunde)”.

Din punctul meu de vedere, prin menționarea în decizia de sancționare a unei depășiri medii cuprinse între o secundă și 446 de secunde, CNA a dat ocazia postului Antena 1 să se apere în fața instanței motivând depășirile extrem de mici și invocând erori umane, materiale, la contorizarea minutelor de publicitate. Se trec în mod deliberat în plan secund, în textul deciziei de sancționare, termenii legați de durata totală a depășirilor spațiului legal de publicitate pe durata unei singure luni: peste două ore. CNA trebuia să se limiteze la citarea articolului din lege care prevede 12 minute de publicitate pe oră și la suma tuturor depășirilor contorizate pe durata monitorizată. În aceste condiții, sunt mai mult decât sigură că nicio instanță nu ar fi dat câștig de cauză Antenei 1, ci CNA. De altfel, durata totală a depășirilor, și nu media în secunde a reprezentat motivul invocat la momentul respectiv de cei șase membri ai CNA care au votat sancțiunea de 100.000 de lei. Consilierul juridic împreună cu fostul președinte CNA au găsit de cuviință să dea atât de multe detalii câte erau suficiente pentru pierderea cauzei în instanță. Ceea ce s-a și întâmplat, hotărârea definitivă reducând la 20.000 de lei amenda pentru Antena 1. Evident, postul a ieșit de două ori în câștig: a depășit cu două ore spațiul legal, deci veniturile din publicitate au crescut exponențial și a plătit o amendă într-un echivalent sub 5.000 de euro.

Sancțiune de 10.000 de lei pentru România TV anulată în prima instanță

În vara anului trecut, CNA a amendat postul România TV pentru o emisiune realizată de Victor Ciutacu din cauza lezării dreptului la imagine și demnitate ale Andreei Pora. Realizatorul România TV difuzase o ”colecție” de înregistrări video cu jurnalista Revistei 22, care avusese într-o emisiune anterioară un schimb de replici cu un alt invitat, Bogdan Chireac. În emisiunea lui Victor Ciutacu, era invitat din nou Bogdan Chireac, iar scopul emisiunii era acela de a o denigra pe Andreea Pora, în lipsă. Unele imagini folosite în emisiunea lui Victor Ciutacu mai fuseseră sancționate în trecut de către CNA pentru încălcarea acelorași drepturi la imagine și demnitate a persoanei. Se votează amenda de 10.000 de lei pentru România TV, considerându-se din nou că imaginea și demnitatea Andreei Pora au fost lezate.

Ce găsește de cuviință  consilierul juridic al CNA, evident cu acordul președintelui Laura Georgescu, să scrie în motivarea sancțiunii:

”Consiliul a constatat că, deşi prezentarea acestor imagini servea „scopului” anunţat de moderatorul emisiunii, respectiv acela de a demonstra „mitocănii, mahalagism şi grobianism” în presă, acestea au vizat, în exclusivitate, persoana doamnei Pora, care nu a fost prezentă în emisiune, fără a se face referire ori a se prezenta imagini şi cu alţi jurnalişti în situaţii similare celor exemplificate, situaţie care tinde să întărească utilizarea cu rea-credinţă a imaginii persoanei Andreea Pora. (…)”

Alături de acest fragment, în decizia de sancționare sunt descrise în detaliu imaginile folosite în emisiune și de unde au fost preluate acestea. Orice avocat novice ar fi apărat interesele postului sancționat cu armele CNA: imaginile folosite sunt de notorietate publică, atâta vreme cât ele au mai fost difuzate și de către alte posturi, deci unde a greșit România TV? Or, decizia de sancționare a fost adoptată de către Consiliu tocmai pentru că imaginile folosite, strânse laolaltă, au avut scopul precis și clar de a denigra o persoană, iar efectul a fost unul semnificativ. Această motivare folosită în argumentele membrilor CNA care au votat sancțiunea nu se regăsește în motivarea oficială a CNA din decizia de sancționare. CNA a pierdut în primă instanță procesul cu România TV.

În antiteză cu aceste așa –zise scăpări ale CNA, vă prezint un fragment dintr-o altă decizie de sancționare, întocmită cu mult mai multă atenție și grijă la detalii:

”Deoarece, în opinia moderatorului, reprezentanţii ministerului, în frunte cu ministrul Nicolăescu nu au prezentat informaţii cu privire la presupuse taxe din domeniul sănătăţii, acesta a făcut afirmaţii denigratoare la adresa acestora, afirmând că au fugit „ca şobolanii” şi că acest tip de comportament este o strategie „de tip şobolan …” şi de „Cârtiţă!”.

 În acest context, moderatorul a folosit un limbaj injurios la adresa ministrului Eugen Nicolăescu, adresându-i-se cu apelativul „ministrul şobolan!”, fapt de natură a-i prejudicia imaginea şi reputaţia.”

Acesta este un fragment dintr-o decizie de sancționare a postului de televiziune B1 TV, tot cu o amendă în cuantum de 10.000 de lei. Același departament juridic al aceluiași CNA și sub semnătura aceluiași președinte, dar o cu totul abordare: de data aceasta corectă, fără a lăsa loc de speculații în corpul deciziei CNA.

Așadar, CNA pierde procese, doar dacă vrea să le piardă. Din fericire, acestea nu reprezintă mai mult de cinci la sută, dar apreciez ca inadmisibil acest comportament, cu atât mai mult cu cât procesele pierdute au fost, până în prezent și de regulă, cu doar două entități din audiovizual: Antenele și OTV. Acum, e posibil să apară și o a treia – România TV.

CNA nu are de făcut altceva decât să întocmească într-un mod profesionist și egal din punct de vedere calitativ toate motivările deciziilor de sancționare. Inclusiv pe cele ale sancțiunilor aplicate ieri Antenelor pentru opt ediții ale emisiunii ”În gura presei”. Altfel, peste un an-doi, CNA va înregistra încă un proces pierdut, iar sancțiunile aplicate cu atâta efort ieri să fie anulate. Ar fi un joc cel puțin incorect și, cu siguranță, imoral.