În timp ce majoritatea bucureştenilor s-au plâns de multe mese bogate în carne, ori de prea multe petreceri, Alexandru Popescu şi-a petrecut sărbătorile departe de ai lui, într-o formă extremă de protest, pe bordurile din faţa Teatrului Naţional din Capitală: făcând greva foamei. Deşi spune că se hrăneşte numai cu ceai şi cafea de două săptămâni, surprinzător, protestatarul crede că a trăit cel mai frumos Crăciun şi Revelion din viaţa sa.

Alexandru Popescu (45 de ani) este din comuna prahoveană Băcăneşti, dar recunoaşte că a fost şi în Roşia Montană, şi în Pungeşti şi că este un adevărat iubitor al naturii şi un pasionat de munte. În timp ce acasă îl aşteaptă o nevastă şi un băiat de 23 dea ani, bărbatul spune că de pe 21 decembrie nu a mai pus niciun colţ de pâine în gură. Are buletine de analize ale ambulanţei, dar are şi o pagină de Facebook dedicată strict pentru protestul pe care l-a început înainte de Crăciun unde oamenii se mobilizează să-l viziteze şi unde periodic se scriu stiri noi despre starea sa.

„Acasă am o mică grădină ecologică. Din când în când vând din colecţiile personale strânse de-a lungul a 30 de ani. Printre acestea se numără cărţile poştele cu Munţii Bucegi care au fost scoase pe toată perioada monarhiei, dar şi alte lucruri. Mă descurc. Am lucrat în vânzări până în urmă cu cinci ani. Am renunţat, pentru că în 15 ani m-am bucurat, adunate, de circa trei săptămâni de concediu. Am avut şi nişte probleme, o hemoragie internă. Atunci am hotărât că e mai bine să trăiesc chiar cu bani mai puţini, dar mai liber un pic“, povesteşte nea Sandu, cum îi spun susţinătorii mereu în trecere pe la bordurile de lângă semnul „zonă liberă de neocomunism”.

[jwplayer config=”526×310 – homevideo2_copy” mediaid=”53248″]

Articol integral publicat pe Adevarul.ro

2 COMENTARII

  2. Da nu s-a terminat inca . Dar cai sunt:

    Ce pot face romanii in fata unei puteri discretionare si intr-un sistem electoral undevotul negativ nu are semnificatie?
    Evident doar greva fiscala si in acest sens voi scrie cateva consideratii:

    >b>Greva fiscala este o manifestare de protest impotriva statului a carui disolutie se afirma astfel.
    Dar atentie, fiind intr-un sistem democratic la acest tip de greva trebuie sa adere majoritatea platitorilor de taxe si impozite astfel incat statul sa fie paralizat.
    Greva fiscala este votul negativ , cartonasul rosu fara echivoc acordat de cetateni tuturor institutiilor statului care exista in baza fondurilor creeate de sistemul de taxe si impozite si a legilor statuate in respectivul stat
    Daca sistemele electorale “democratice” nu ar avea din start eliminat votul negativ din formele lor de existenta legala , prin care cetateanul sa respinga un sistem de putere in care statul a ajuns la disolutie si nu doar ca pana azi, doar posibilitatea investirii cu sperante. in care de multe ori nici alegatorii nu mai cred a diverselor gasti politice cu accesul la puterea politica si legislativa, greva fiscala nu ar fi un mijloc care uneori poate fi necesar pentru a se evita rascoala violenta cu riscul razboiului civil.

    Greva fiscala este o forma usoara de protest categoric, si masiv, caci implica a nu face in timp ce toate celelalte forme de protest implica a face si o organizare in acest sens.
    Singura organizare necesara grevei fiscale inafara uneia ad hoc prin reteaua de socalizare si telefonul popular fara fir , ar fi ca o forta politica sa-si asume raspunderea organizarii acestui tip de protest care daca va fi urmat de o majoritate, se va fi dovedit necesar si eficient si va aduce probabil acea forta politica la conducerea unui nou stat ce se va forma (cam cum era cu republica francezea numerotata cu numere 1, 2, 3 etc) dupa prabusirea celui existent.

    Dar cum ar arata noul stat, presupune un noian de intrebari si de speculatii pentru care nu este acum momentul.

Comentariile sunt închise.