In institutiile-cheie din arhitectura statului – Curtea Constitutionala, Inalta Curte, Parchetul General, DNA, CSM vor avea loc o serie de schimbari majore, pe langa cele aduse de alegerile locale si parlamentare. Acestea din urma par cel mai putin interesante in contextul dat. Putini realizeaza amploarea schimbarilor preconizate pentru 2016, ce impact vor avea asupra modului de functionare a Romaniei in urmatorii ani. Sunt intrunite toate conditiile pentru o resetare de mari proportii. Alegerile joaca, desigur, un rol important, dar nu sunt chiar atat de interesante in comparatie cu reasezarile institutionale. Sa vedem insa in detaliu de ce sunt atat de importante.
1. Curtea Constitutionala. Pe data de 13 iulie expira trei mandate de judecatori, din noua cati numara Curtea. Cele trei numiri vor fi facute cate una de Camera Deputatilor, Senat si Presedintie. Daca Senatul si Camera reusesc sa impuna oameni de la PSD, care controleaza Parlamentul, numarul judecatorilor propusi de partidul lui Dragnea se ridica la patru. Altfel spus, PSD ar mai avea nevoie de un singur vot pentru a controla deciziile Curtii. Aceste trei numiri au cea mai mare miza pe termen lung. Am vazut – in timpul tentativei de lovitura de stat din 2012 – cat de importanta este o Curte Constitutionala functionala, pe cat posibil scoasa de sub control politic. In timp de criza politica majore, in caz ca Parlamentul voteaza legi aberante, ultimul filtru, ultima reduta democratica ramane Curtea Constitutionala. Nu parchete, nu DNA, nu SRI – institutii care nu mai pot face mare lucru cand vorbim despre incercari arbitrare, executate in forta, de a schimba arhitectura statului. Nu intamplator toate regimurile autoritare din UE (Polonia, Ungaria) incep prin a prelua cat mai rapid controlul asupra acestei institutii. Este vital, deci, cine vor fi cei trei noi judecatori si, mai ales, pe cine va propune Parlamentul. Din punct de vedere tehnic, propunerile se pot face cu cel mult trei luni inainte de expirarea mandatelor, dar nu mai tarziu de o luna inaintea acestui termen. Ideal ar fi ca si presedintele si cele doua Camere sa propuna magistrati pentru aceste functii, nu politicieni cu studii juridice, cum s-a intamplat pana acum.
2. Inalta Curte de Casatie si Justitie. In septembrie expira mandatul presedintelui, Livia Stanciu si al unuia din vicepresedintii Inaltei Curti, Cristina Tarcea. Inalta Curte reprezinta cheia de bolta a sistemului judiciar. Aici se pronunta majoritatea sentintelor definitive in marile dosare. Apoi, la nivel simbolic, presedintele Inaltei Curti este, potrivit Constitutiei, al patrulea om in stat. Este seful sistemului judiciar. Detine, in mod simbolic, o pozitie importanta. In mod practic, atat presedintele Inaltei Curti, cat si vicepresedintele conduc asa numitele complete de cinci. Procedurile de numire se deschid cu 60 de zile inainte de expirarea mandatelor, deci tot undeva in vara acestui an. Candidaturile se depun la CSM, iar selectia o face sectia de judecatori. Cei care vor decide cine vor fi viitori sefi de la Inalta Curte sunt: Bucurel Mircea Aron, Adrian Bordea, Cristi Danilet, Alina Ghica, Marius Tudose, Monalisa Neagoe, Horatiu Dumbrava, Alex Serban, ministrul justitiei – Raluca Pruna. In general, aici n-ar trebui sa existe suprize, insa decizia sectiei de judecatori poate fi influentata de alte schimbari de sistem.
(…)
7. Televiziuni. Si aici se anunta cateva evenimente importante, care ar putea modifica peisajul jurnalistic. Ar fi de asteptat o sentinta in dosarul de santaj in care mai multe persoane din trustul Intact sunt trimise in judecata inclusiv Camelia Voiculescu si Dan Voiculescu, deja condamnat la zece ani in alt dosar. De vazut apoi ce va insemna intrarea unui grup strain in actionariatul Romania TV, daca se materializeaza si cu ce efecte asupra politicii editoriale. Sebastian Ghita a mai anuntat in trecut ca negociaza vanzarea Romania TV, dar acest lucru nu s-a intamplat. Un semn de intrebare asupra viitorului B1 TV, care a ramas fara sponsorii clasici, la fel in ce priveste EVZ, al carui fost manager si actionar majoritar pe hartie are probleme penale. Ramane mai departe un mister cum functioneaza Realitatea TV, post in insolventa si cu datorii mari la buget. Vezi aici, de pilda, nemultumirea exprimata de ANAF ca nu-si poate recupera banii din cauza ca instanta care se ocupa de cazul Realitatea Media nu a pronuntat inca un verdict in procesul de insolventa dupa patru ani.
In fine, ar trebui sa asistam la un deznodamant in cazul TVR, care n-are presedinte, se zbate inglodat in datorii. De vazut ce decide guvernul Ciolos in legatura cu aceste datorii si cu taxa TV, mai ales in an electoral. In fine, in peisajul media ar putea sa apara noi investitori, care tatoneaza si alte publicatii. In legatura cu televiziunile, dependenta lor de politicieni a crescut. Televiziunile de stiri au devenit – cu exceptia Digi 24 – bratul armat al partidelor sau oglinda in care se admira politicienii, jucatori in sistemul de putere. O parte din public inca a ramas prizonierul lor, insa in anul electoral 2016 tot internetul si retelele sociale vor juca rolul decisiv.
Cititi articolul integral pe hotnews.ro
