CUTREMURĂTOR Negustorul de sași al Securității era Anghelache, unchiul lui Robert Negoiță! | Ce spune Iohannis?

Potrivit documentelor din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Constantin Anghelache, unchiul primarului Robert Negoiță, a fost șeful Direcției din Securitate care se ocupa de vânzarea sașilor din România către statul german.

Astăzi, Robert Negoiță, primarul sectorului 3, nepotul „negustorului de sași”, ar negocia în secret, spun sursele Cetățeanul.net, chiar cu anturajul președintelui Klaus Iohannis, pentru trecerea sa la PNL sau măcar desemnarea, de către liberali, a unuicontracandidat comod la Primăria Sectorului 3 pentru alegerile din 2016. Paradoxal, președintele României s-a arătat mereu foarte sensibil asupra modului în care etnicii germane au fost tratați de comuniști. Dar, nu-i așa, politica e o … „damă de companie”.

Raportul banilor primiți, pentru sași, de la RFG, dat de „unchiul” Anghelache

Afacerea „Vânzarea etnicilor germani”

Încă din anii ’80, românii vorbeau, în șoaptă, despre dezvăluirile „Europa liberă” cu privire la faptul că Securitatea Statului încasa bani buni, de la Republica Federală Germnania, pentru etnicii sași și șvabi, în schimbul permisiunii de emigrare a acestora. Într-adevăr, emisiunile radio ale lui Neculai Constantin Munteanu puneau degetul pe rana unei afaceri rușinoase a regimului comunist din România – vânzarea propriilor cetățeni. Începând din 1962 și până în 1989, negocierile secrete dintre România și Germania au avut ca rezultat vânzarea și plecarea țară a peste 230.000 de români etnici sași și șvabi. Banii trimiși de partea germană, de ordinul sutelor de milioane de mărci germane, au intrat în conturile statului, din care o bună parte au fost folosiți pentru plata datoriilor externe. Potrivit lui Ioan Mihai Pacepa, chiar dictatorul Ceaușescu ar fi spus că „petrolul, evreii și germanii sunt mărfurile noastre cele mai bune la export”.

Constantin Anghelache strângea, în numele Securității, banii pentru etnicii germani

Toate aspectele referitoare la vânzarea germanilor sde regăsesc acestea, dar se regăsesc în volumul „Actiunea «Recuperarea». Securitatea și emigrarea germanilor din România (1962-1989)”, de Florica Dobre, Florian Banu, Luminița Banu și Laura Stancu, lansat în 2011 de către Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securității.

Maiorul Constantin Anghelache cerea bani pentru orice

Discuțiile mercantile purtate de Constantin Anghelache (Eftimie Gelu) cu Eduard (Heinz-Gunther Husch) la hotel Intercontinental. Constantin Anghelache este „A”

Potrivit informațiilor din Arhivele Securității, afacerea ar fi fost inițiată chiar de către Republica Federală Germania, care având nevoie de forță de muncă, își dorea să aducă tot germani, care, datorită cunoștințelor de limbă și a rudelor pe care le aveau, se puteau integra mult mai ușor în societatea germană. Persoana desemnată pentru negocieri de RFG, începând din 1970, avocatul Heinz-Gunther Husch, alias „Eduard” în documentele Securității, i-a avut ca interlocutori pe șefii UM 0107/AVS (Aport Valutar Special), o structură a Securității care coordona activitățiile ceaușiste de comerț exterior și avea un regim independent și ultrasecret, chiar în interiorul spionajului românesc. Din 1985 șeful acestei structuri a fost maiorul Constantin Anghelache, fostul președinte al clubului „Dinamo București” și unchiul fraților Robert și Ionuț Negoiță. În documentele Securității Anghelache era prezentat drept maior „Gelu Eftimie”

„Unchiul” Anghelache era cel care strângea și centraliza sumele primite de statul român după negocierile cu „Eduard”. În cadrul întâlnirilor care aveau loc de mai multe ori pe an, partea română a pretins bani și pentru cetățenii români ajunși ilegal în Germania.

Feno­menul „vânzării“, din ultimul deceniu al regimului comunist scoate în evidență modul în care Constantin Anghelache și colegii săi din Securitate au fructificat o tensiune internă cu privire la etnicii germani din România. Aceștia erau victime ale politicilor ceaușiste naționalist-asimilatorii, dar aveau avantajul identității germane, care le putea asigura pașaportul de ieșire din țară, o posibilitate pe care ceilalți cetățeni români nu o aveau. Excepție o mai făceau evreii, a căror relație cu Israel are multe puncte comune cu relația sașilor și șvabilor cu Germania.

Nepotul lupului și președintele Iohannis

Documentele CNSAS reunite în volumul citat aruncă lumină asupra implicării Securității într-una dintre cele mai rușinoase operațiuni ale României comuniste dar scot la iveală și paradoxuri ale relațiilor româno-germane din timpul Răz­boiului Rece. Nu mai puțin interesante sunt perspectivele politice ale zilelor noastre în care Robert Negoiță, nepotul samsarului – ofițer de Securitate Constantin Anghelache, ar negocia politic, spun sursele noastre, chiar în anturajul președintelui „neamț” al României. Să fie oare Iohannis mai tolerant, dat fiind că părinții domniei sale au emigrat „gratis” în Germania, după 1990, sau o crede Iohannis că păcatele „unchiului” nu trebuie transmise și nepoților, fie aceștia și politicieni PSD? O vorbă românească spune însă ”Ce naște din pisică…”
În altă ordine de idei, deși PNL a rămas, la Sectorul 3, partenerul PSD-ului controlat de Negoiță, câțiva consilieri locali ne-au acordat sprijinul pentru obținerea unei autorizații de construire penale, ținută la secret de oamenii primarului.

sursa: cetateanul.net