Curtea Europeana de Justitie a declarat marti, 8 aprilie, drept nevalida Directiva UE privind stocarea datelor adoptata in 2006 in urma atacurilor teroriste din Londra si Madrid. Curtea considera ca aceasta directiva reprezinta o imixtiune deosebit de grava in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal. In Romania, directiva UE a fost transpusa in lege in vara anului 2012 si prevede stocarea pentru 6 luni a datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie si internet, nu si a continutului. O lege similara, adoptata in Romania in anul 2008, a fost declarata neconstitutionala un an mai tarziu, pe motive de incalcare a dreptului la viata privata.
+ „Curtea constata ca datele care trebuie pastrate permit, printre altele, (1) sa se cunoasca cu ce persoana si prin ce modalitate a comunicat un abonat sau un utilizator inregistrat, (2) sa se determine durata comunicarii, precum si locul de unde aceasta a avut loc si (3) sa cunoasca frecventa comunicatiilor abonatului sau a utilizatorului inregistrat cu anumite persoane intr-o perioada determinata. Aceste date, considerate in ansamblul lor, pot furniza indicatii precise cu privire la viata privata a persoanelor ale caror date sunt pastrate, cum sunt obiceiurile din viata cotidiana, locurile de sedere permanente sau temporare, deplasarile zilnice sau alte tipuri de deplasari, activitatile desfasurate, relatiile sociale si mediile sociale frecventate.
+ Curtea considera ca prin impunerea pastrarii acestor date si permitand accesul autoritatilor nationale competente, directiva reprezinta o imixtiune deosebit de grava in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal.
+ In plus, faptul ca pastrarea si utilizarea ulterioara a datelor sunt efectuate fara ca abonatul sau utilizatorul inregistrat sa fie informat poate da persoanelor vizate sentimentul ca viata lor privata este obiectul unei supravegheri constante”, se arata in decizia Curtii Europene de Justitie (vezi documentul atasat).
Legea Big Brother in Romania
In Romania, directiva UE a fost transpusa in legislatie in vara anului 2012 si prevede stocarea pentru 6 luni a datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie si internet, nu si a continutului.
‘Furnizorii de telefonie fixa, mobila si internet sunt obligati sa stocheze timp de sase luni toate datele legate de convorbirile telefonice si schimbul de e-mail-uri, cu exceptia continutului corespondentei electronice sau al convorbirii telefonice. In cazul retelelor de telefonie fixa si mobila trebuie sa se retina numarul celui care formeaza, numarul destinatarului, numarul celui spre care a fost redirectionat apelul, precum si numele acestora. In cazul serviciilor de internet, se vor retine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numarul de telefon al apelantului si al destinatarului, numele si adresa abonatilor, identitatea echipamentului folosit’, se arata in textul initiativei legislative.
Furnizorii de telefonie si internet au obligatia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmarire sa transmita datele solicitate, iar daca acest lucru nu este posibil in 48 de ore, datele trebuie transmise in cel mult cinci zile.
In cazul in care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie sa comunice in maximum cinci zile care este motivul acestui refuz.
Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de pastrare, cu exceptia celor care au fost accesate si retinute.
Legea Big Brother: Intre incalcarea dreptului la viata privata si posibile sanctiuni de la Bruxelles
Adoptarea acestei legi in Romania a fost motivata de autoritati de nevoia de a implementa in legislatia nationala a prevederilor Directivei Uniunii Europene privind retinerea datelor generate sau procesate in cadrul activitatii de furnizare de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii.
In 2012, Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, avertiza ca Romania risca sa plateasca Comisiei Europene penalizari de peste 30.000 de euro pentru fiecare zi de intarziere in adoptarea legii retinerii datelor de comunicatii.
Pe de alta parte o lege similara, adoptata in Romania in anul 2008, a fost declarata neconstitutionala un an mai tarziu, pe motive de incalcare a dreptului la viata privata.
In luna februarie 2012, mai multe ONG-uri si asociatii au avertizat ca noua propunere legislativa nu doar ca nu rezolva problemele de neconstitutionalitate, ci chiar este o varianta mai periculoasa pentru drepturile cetatenilor, cu o procedura vaga si neclara de acces la date.
Juristul Bogdan Manolea: Este probabil cea mai importanta hotarire a CJE cu privire la drepturile omului
Bogdan Manolea, jurist si director executiv al APTI (Asocitatia Pentru Tehnologie si Internet), unul dintre cei care au criticat in nenumarate randuri prevederile acestei directive sustine pe blogul sau ca aceasta decizie a Curtii Europene este una de referinta pentru legislatia drepturilor omului.
„Sunt bucuros pe de o parte pentru ca argumentele aduse vreme de ani de zile (nu numai in Romania) sunt reluate intr-o decizia a celei mai inalte Curti din Uniunea Europeana. In acelasi timp sunt trist pentru ca toate argumentatiile legate de acest subiect s-au lovit de prea multe urechi si minti inchise, pentru care drepturile omului sunt doar niste litere pe o hartie. (..) Aceasta decizie este probabil cea mai importanta hotarire a CJE cu privire la drepturile omului. Din cite stiu eu, s-ar putea sa fie si prima care invalideaza o directiva pentru incalcarea drepturilor omului prevazute in Carta Europeana” afirma pe blogul sau Bogdan Manolea.
Ce se va intampla cu legile nationale de implementare ale acestei directive UE declarate nevalide?
„Marturisesc ca inca nu stiu ce se va intampla cu legile de implementare ale directivei, fiind o chestie procedurala europeana care ma depaseste. Observ doar ca in comuncatul de presa se puncteaza ca ‘intrucat Curtea nu a limitat efectele in timp ale hotararii, declararea nevaliditatii isi produce efectele de la data intrarii in vigoare a directivei.”, ceea ce ar putea sa insemne ca toate legile de implementare incalca drepturile omului, iar toate cazurile care sunt bazate pe aceste legi sunt bazate pe probe obtinute pe o lege neconstitutionala. Ramine de vazut – o sa intreb niste oameni mai destepti decat mine”, spune acesta.
