„Umflarea” de pe strada a fostului procuror sef al DIICOT a socat o tara intreaga si a facut valuri in intreaga presa internationala. Insa toata lumea a asociat arestarea Alinei Bica in dosarul retrocedarilor doar cu implicarea afaceristului Dorin Cocos in mafia imobiliara.
Numai ca, dupa cum sustin sursele noastre, pe vremea cand facea parte din Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, Alina Bica ar fi jucat practic la doua capete. Pentru ca, pe langa apropierea de familia miliardarului, procurorii anticoruptie verifica acum asiduu si pista care conduce spre Viorel Hrebenciuc, cel care ar fi facut un lobby desantat, fie si din Opozitie, pentru ca Alina Bica sa ia postul de secretar de stat la Ministerul Justitiei. Si, de altfel, se pare ca atat Cocos, cat si Hrebenciuc facusera un adevarat pact, impartind intre ei, prin intermediul celor doi baieti, Alin si Andrei, nu doar segmentul retrocedarilor, dar si afacerile cu statul roman derulate in domeniul sanitar sau cel al constructiilor.
Acoperire totala
Marea miza a procurorilor Laurei Codruta Kovesi este nu sa rezolve cate un caz disparat de coruptie, ci sa destructureze retelele transpartinice in care erau implicati de-a valma politicieni, demnitari, inalti functionari publici si oameni de afaceri. Iar o astfel de grupare in care totul se impartea frateste, in urma unor negocieri la sange, era si cea care actiona la varful Autoritatii Nationale a Restituirii Proprietatilor. Unde o influenta uriasa o avea Dorin Cocos, cel care, prin intermediul fiului sau Alin, conducea practic din umbra sedintele la care se decideau despagubiri supraevaluate cu zeci de milioane de euro. Insa, chiar daca in faza preliminara a anchetei a reiesit ca Alina Bica ar fi facut jocurile pentru Stelu Gheorghe, considerat omul de casa al lui Dorin Cocos, este foarte posibil ca, pe viitor, acest dosar sa produca noi surprize de proportii. Cum ar fi faptul ca Alina Bica avea „acoperire” totala, ea ajungand secretar de stat la Ministerul Justitiei condus de pedelistul Catalin Predoiu, dar la recomandarea subterana a pesedistului Viorel Hrebenciuc.
„Cartita guzganului”
Cum insa Viorel Hrebenciuc, alaturi de fiul sau Andrei, pe care liderul pesedist l-a varat cu o incapatanare demna de o cauza mai buna in toata aceste ilegalitati, este deja arestat in dosarul retrocedarilor forestiere, mai mult ca sigur ca procurorii anticoruptie vor avansa si in aceasta noua directie a anchetei. Pentru ca daca Alina Bica a fost intr-adevar si „cartita” din ANRP a celui supranumit „guzganul rozaliu”, atunci se pot explica mult mai multe, cum ar fi si misterul pactului de neagresiune intre cei doi protectori ai fostei sefe a DIICOT, Viorel Hrebenciuc si Dorin Cocos. Iar cei doi nu doar ca s-au inteles intre ei sa imparta acest banos segment al restituirilor si acordarii de despagubiri de la bugetul de stat, dar nici macar nu au incalcat vreodata acest tratat secret. Mai ales ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, ANRP ajunsese sa lucreze in paralel, intr-o zi luandu-se in discutii doar dosare venite pe filiera Hrebenicuc, iar in alta zi dosarele depuse de oamenii lui Dorin Cocos. Asta pentru ca nu cumva sa se incurce cumva itele si sa se supere vreunul dintre cei doi „regi” ai restituirilor.
Sedintele nu se tineau fara Alin
Un alt numitor comun al celor doi oameni care ajunsesera sa imparta o mare parte din bugetul tarii este implicarea celor doi fii ai acestora in ilegalitatile comise. Iar daca Andrei Hrebenciuc se afla deja dupa gratii, despre Alin Cocos procurorii strang informatii pe banda rulanta, care demonstreaza ca acesta era practic interfata prin care se faceau toate „manariile”de la ANRP. Institutie unde, dupa cum suspecteaza acum anchetatorii, au fost sedinte care au fost intarziate pana la sosirea fiului miliardarului, desi acesta nu avea nicio calitate oficiala! Iar din primele verificari, prejudiciul aproximat produs de familia Cocos bugetului de stat prin intermediul „blaturilor” de la ANRP se invarte in jurul fabuloasei sume de 500 milioane de euro, fiind vorba doar de niste calcule preliminarii.
Spitalele, unul mie, unul tie…
Alte piste urmarite de DNA dupa arestarea lui Viorel Hrebenciuc si a lui Dorin Cocos, desi in cauze separate, duc la o posibila intelegere secreta a celor doi si in domeniul sanitar. De altfel, dupa cum „National”a dezvaluit in exclusivitate, Dorin Cocos a spoliat anual bugetul Ministerului Sanatatii cu milioane de euro, din vanzarea catre nenumarate spitale de pulbere hemostatica, substanta care apoi era aruncata la WC. Extrem de interesant este insa ca un alt mare jucator pe piata subterana a vanzarii de consumabile medicale a fost in tot acest timp si Viorel Hrebenciuc, cel care actiona insa printr-un intermediar grec. Iar cei doi devoratori ai bugetului Sanatatii isi impartisera frateste unitatile medicale care erau devalizate, firmele controlate din umbra de familia lui Dorin Cocos actionand mai ales in sudul si vestul tarii, in timp ce oamenii de casa ai lui Hrebenciuc pusesera stapanire pe spitalele din Moldova.
Cartelul asfaltatorilor
Insa, de departe, procurorii suspecteaza ca cei doi ar fi dat cele mai mari „tunuri” in domeniul constructiilor, in special pe segmentul asfaltarilor. Unde atat Viorel Hrebenciuc, dar si Dorin Cocos isi formasera propriile carteluri de asfaltatori, prin intermediul carora au tocat de-a lungul a aproape doua decenii miliarde bune de euro, atat din bugetul national, cat si din fondurile europene acordate cu generozitate de catre Bruxelles. De asemenea, si aici politicianul si afaceristul isi impartisera zonele de influenta tot dupa aceleasi criterii geografice, ca si in domeniul sanitar. Numai ca, avandu-l de atata timp in custodie pe fostul, „rege al asfaltului” Nelu Iordache, procurorii DNA au putut avansa aici mult mai adanc cu ancheta. Una care se anunta devastatoare pentru nenumarati edili si alesi locali care au favorizat atata amar de vreme firmele de casa protejate de catre Viorel Hrebenciuc sau Dorin Cocos. Cei doi oameni care, pana la interventia in forta a DNA, ajunsesera sa aiba fiecare propria bucatica din PIB-ul national.
Sursa: enational.ro
Comentariile sunt închise.