Jurnalista Sorina Matei dezvăluie pe blogul personal ( sorinamatei.blogspot.ro), cum a scăpat Sebastian Ghiţă de trei dosare penale la DIICOT, în vremea foste şefe a Parchetului Alinei Bica, aflată acum în arest preventiv pentru acuzaţii de corupţie. Acuzaţiile pe numele lui Sebastian Ghiţă, mogulul de la Romania TV şi prieten cu Victor Ponta, erau dintre cele mai grave: constituire de grup infracţional organizat, contrabadă, înşelăciune şi, mai grav decât orice ca impact public – ameninţări la adresa siguranţei naţionale şi interceptarea fără drept a unei transmisii de date informatice.
„În perioada 6 Noiembrie 2009 -28 Mai 2014, sub mandatele Alina Bica și procurorului Codruț Olaru, trei dosare penale înregistrate la DIICOT în ce-l privește pe Sebastian Ghiță au fost soluționate fie prin neîncepere de urmărire penală, fie prin neîncepere de urmărire penală și declinare la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, fie prin clasare și declinare în favoarea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică”, dezvăluie Sorina Matei.
Iată acuzaţiile din acele dosare penale, aşa cum apar ele în textul Sorinei Matei:
„Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup”
„Introducerea sau scoaterea din țară, prin orice mijloace a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal – contrabandă”.
– Amenințări la adresa securității naționale a României: subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării; inițierea, organizarea, sărvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură; atentatele contra unei colectivități săvârșite prin orice mijloace.
– Interceptarea fără drept a unei transmisii de date informatice care nu este publică și care nu este destinată unui sistem informatic.
– Autorizarea și/sau înregistrarea entităților care desfășoară activități de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii Băncii Naționale a României ( art 23 din Legea 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului).
– Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.
– Infracțiunea de concurență neloială”
sursa reportervirtual.ro
Comentariile sunt închise.