Îţi trebuie, cel puţin, mult tupeu, ca să faci şi să spui ceea ce face şi spune Călin Popescu Tăriceanu în ultimul timp. Nu ştiu ce potenţează acest tupeu – posibil doar aparent, în esenţă, o manifestare mecanică a spaimelor induse. Nu ştiu ce l-a făcut să devină vârful de lance al răului pesedist în politica anilor din urmă şi „moderatorul” show-lui greţos al celor mai de jos perversiuni politice – teama, un orgoliu bizar susţinut, abil, de Kiseleff, vreo acoperire?!
Toate aceste întrebări mi le-am pus la scurt timp după ce al doilea om în stat – aşa cum este clasat ierarhic preşedintele Senatului – a debitat, fără să clipească, în cadrul seminarului „Organizarea alegerilor în străinătate, experienţa franceză”, desfăşurat sub patronajul ambasadorului Franţei la Bucureşti, că diaspora “este capabilă să-şi vândă votul pe un mic şi o bere” (potrivit stiripesurse.ro).
Tăriceanu pare să nu resimtă vreo apăsare morală concomitent cu emiterea acestor aberaţii, ci, mai degrabă, să dovedească o totală şi abulică desprindere de realitate.
Această remarcă, produsă în încercarea de a temporiza adoptarea unei legi cu privire la votul electronic şi prin corespondenţă, este demnă de luat în seamă, dacă nu atât din punct de vedere politic, măcar din punct de vedere senzorial şi al interpretării realităţii obiective de către decidenţii în stare de funcţionare ai societăţilor europene, moderne.
Al doilea om în statul român, preşedintele interimar al ţării – în caz de vreun “necaz” prezidenţial în exerciţiu -, susţine că atât votul prin corespondenţă cât şi cel electronic prezintă risc major de fraudă. “În cazul votului electronic pot apărea anumite deficienţe tehnice”, iar votul prin corespondeţă, pentru cei cu o conştiinţă civică politică redusă, poate deveni un mod simplu “de a obţine o sumă de bani”, eventual “un mic şi o bere la o fiesta în străinătate”.
Aceasta este viziunea unui om despre care ai fi zis, după cum se opinteşte să se facă remarcat în diverse împrejurări mondene, apariţii de lux şi refuz manifest al “prejudecăţilor sociale”, că este o minte sprinţară, modernă şi tolerantă, deschisă către nou.
Când colo, personajul nostru se dovedeşte a fi un tip fricos, obtuz şi manipulat politic, cramponat în şabloanele „de lume bună” ale împerecherii micului cu berea, ca preţ tradiţional al efuziunilor de simpatie ale „vulgului” – vorba lui Mădălin Voicu – către reprezentanţii social-democraţiei şi anexelor acestora.
Mai mult, Tăriceanu pare să-şi fi pierdut, deplin, simţul ridicolului, câtă vreme consideră, absurd, că zecile de mii de români, aliniaţi la cozile formate în faţa secţiilor de votare din marile oraşe ale Europei, în toamna-iarna anului trecut, ar fi ajuns acolo, eventual, în căutarea plăţii tradiţional-vangheliene a voturilor de pe malul Dâmboviţei.
Aflăm, deci, prin „glasul” portavocei pseudo-liberale a puterii pesediste, că nu e nicio şansă ca majoritatea parlamentară de la Bucureşti să rezolve problema votului în dispora pentru alegerile din 2016.
La rândul lor, reprezentanţii Diasporei se declară, după mai scurte sau mai lungi perioade de acalmie, indignaţi de poziţia puterii de la Bucureşti, recent de declaraţiile preşedintelui Senatului.
„Românii din diaspora sunt indignaţi de declaraţia Preşedintelui Senatului României, domnul Călin Popescu Tăriceanu, conform cărora ei ar fi în stare să-şi vândă votul pentru un mic şi o bere.
Declaraţia domnului Tăriceanu arată o necunoaştere a realităţii românilor din diaspora. Reamintim domniei sale că pentru a vota, majoritatea românilor din afara graniţelor, trebuie să parcurgă distanţe care ajung şi la mii de kilometri.
Încă o dată se vede clar că o parte din clasa politică nu a înţeles nimic din votul românilor din 16 noiembrie 2014” sună un comunicat al FADERE.
Simpla indignare nu ajută însă la nimic. Alegerile se apropie, iar Ponta şi ai săi, dincolo de vorbe, n-au de gând să producă nimic – declaraţia lui Tăriceanu o dovedeşte cât se poate de limpede.
Şansa Diasporei de a putea vota civilizat şi cu demnitate este ca ea să devină tot mai prezentă, mai organizată şi mai insistentă în realitatea imediată.
Şi nu, nu este adevărat că o parte a clasei politice nu a învăţat nimic din votul românilor de anul trecut. Eu cred că Ponta şi PSD au învăţat destule, spre a nu se lăsa învinşi a doua oară.
Nu e cazul să vă amăgiţi!
sursa: gandul.info
Doamna draga,
Intrebati-o pe aceasta cocota masculina va rog!; de ce nu-si tine banii eventual sub saua motocicletei daca nu are incredere in „electronic banking”?
Daca eu ma duc la o banca in care el are METRI CUBI de lovele si-i ofer unui angajat al bancii un mic si o bere, pot avea acces la contul / conturile acestui mascarici national?
Apoi, odata listele fiind electronizate ORICE utilizator de computer poate intra pe SITE-ul dedicat votarii electronice si pe baza de parola poate vedea daca votul lui / ei a fost asa cum fusese transmis! Cit priveste CORESPONDENTA normala, e suficient sa ai un numar de inregistrare si din nou oricine poate verifica daca votul a fost corect sau furat!
Concluzia este urmatoarea:
Or acest MAMELUC – care se ticaloseste pe masura ce imbatrineste – NU are habar ce e cu IT-ul in zilele noastre, or o face pe-a prostul ca sa-i prinda bine sefului lui direct: CATASTROFA NATIONALA deghizata pe post de premier MITOMANUL NATIONAL ponta!
Comentariile sunt închise.