ponta-inundatii-2

 

Nu ştiu dacă vă mai amintiţi filmul “Wag the dog” din 1997, cu Dustin Hoffman şi Robert de Niro, care parodiază într-un mod excepţional modul în care poate fi folosită manipularea în politică. În film este vorba despre un preşedinte american care candidează pentru un nou mandat, numai că s-a trezit implicat într-un scandal sexual de amploare, ce i-ar putea distruge orice şansă de a mai câştiga alegerile. În această situaţie de criză, echipa sa de campanie face un plan pentru a distrage atenţia publicului de la scandalul sexual şi inventează un război cu o grupare teroristă din Albania. Este chemat un producător de la Hollywood care crează o poveste eroică, totul este difuzat şi amplificat pe televiziuni, iar americanii urmăresc cu sufletul la gură desfăşurarea luptelor, uită de scandalul sexual şi-l aleg pentru un nou mandat pe preşedintele în funcţie. Cel care a câştigat, în cele din urmă, războiul cu albanezii fioroşi.

Mi-am adus aminte de acest film urmărind aseară desfăşurarea impresionantă de forţe de la televiziunile de ştiri care se ocupă de imaginea premierului şi care au încercat să-l scoată erou pe Victor Ponta din lupta cu inundaţiile din România. De data aceasta nu a fost nevoie ca echipa de imagine a premierului să inventeze un război cu Albania, ci s-a folosit de nenorocirile abătute peste câteva localităţi din Argeş, Vâlcea, Gorj, Prahova şi Dâmboviţa. Oameni salvaţi din calea apelor, case distruse, ape revărsate pagube materiale, toate acestea au constituit decorul din mijlocul căruia Victor Ponta şi-a lansat ieri candidatura la preşedinţie. Însuşi premierul, în faţa oamenilor adunaţi la Consiliul naţional al PSD de la Craiova, şi-a trădat intenţiile şi anume că va încerca să profite cât poate de mult de pe urma acestor nenorociri: “Dumnezeu aşează lucrurile mai bine decât noi. Eu mi-am lansat candidatura puţin mai devreme la Novaci, Bengeşti (n.r.- localităţi sinistrate), alături de oamenii care, de fapt, reprezintă România adevărată”, a declarat liderul PSD.

Seara, premierul a intrat în direct, de la Gorj, la una din emisiunile sale preferate, fiind prezentat ca un adevărat salvator. Chiar titlul de pe burtieră vorbea despre strategia echipei de imagine a candidatului la preşedinţie: “Premierul Ponta, la Novaci, alături de sinistraţi”. Ponta a luat în braţe o bătrână în lacrimi, salvată dintre ape de salvamontişti, a promis că va reface casele distruse, a vorbit despre “noaptea grea care va veni”, “miile de jandarmi care luptă cu valurile” şi, foarte important, a transmis mesajul “le arătăm oamenilor că nu sunt singuri la nevoie”.

Puţini ştiu încă că inundaţiile de ieri au fost cât pe ce să strice lansarea candidaturii lui Ponta la preşedinţie. Pe la mijlocul zilei de ieri, prin redacţiile din Bucureşti, circula zvonul că evenimentul de la Craiova va fi amânat, tocmai pentru că oamenii din jurul premierului considerau că nu ar da bine la imagine dacă Ponta şi-ar vedea mai departe de candidatura la preşedinţie, în timp ce oamenii suferă din cauza furiei naturii. Anularea evenimentului ar fi fost însă un eşec din punct de vedere politic pentru că, astfel, Ponta ar fi trebuit să aştepte momentul intrării în cursa prezidenţială până la Congresul PSD din septembrie, când, cine ştie, datorită evoluţiilor din dosarul Duicu, planurile sale ar fi putut fi încurcate.

Până la urmă, Ponta a optat pentru continuare lansării de la Craiova dar exploatând la maxim nenorocirile care s-au abătut peste o parte din România. Am văzut cu toţii ceea ce a ieşit.

Şi ca să revenim la filmul “Wag the dog”, trebuie să spunem că titlul acestuia face trimite la un câine care dă din coadă. Filmul începe cu o poantă, mai exact cu întrebarea: “De ce dă câinele din coadă?” Răspunsul îl aflăm tot din film: “Deoarece câinele este mai deştept decât coada. În cazul în care ar fi invers, ar da coada din câine!”

Sursa: romanialibera.ro

2 COMENTARII

  1. Da. Bună analogia. Acuma, ca să destindem puțin atmosfera, vă amintesc de un banc tematic:

    Ceaușescu, supărat că nu are și el un supranume, mere la convoacă vreo câțiva academicieni și îi le cere imperativ să ‘i dea și lui unul, asemenea lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc. Academicienii, la rândul lor, îl întreabă despre realizările sale, după ce ‘i înșiră faptele mărețe ale înaintașilor. Nea Nicu, mândru nevoie mare, le explică de mobilizarea armatei, când cu inundațiile din ’77. Academicienii, scărpinându-se’n scăfârlii, deliberează și decid: Nicolae apă de Ploaie.

    Cam așa și cu naumovici ăsta, paiața uneia dintre facțiunile trădătoare.

    • Whoops! Iar greșii. Așa-i când degetele nu se sincronizează cu gândul.

Comentariile sunt închise.