Culisele cazului Hayssam: Ponta a castigat lupta de imagine. Cu ce pret?

O buna bucata de vreme, liderul PSD a fost convins ca presedintele va abandona treptat implicarea in jocul politic intern si se va orienta spre alte obiective, cu miza internationala de anvergura. Este greu de spus daca aceasta convingere se intemeia pe ceva concret sau Traian Basescu l-a dus de nas, lasandu-l sa creada ca nu se va mai implica in luptele interne – varianta in care, scapat de singurul sau adversar real, Victor Ponta ar fi avut camp liber de actiune pentru a-si atinge toate tintele politice.

Cert este insa ca, de cateva saptamani, presedintele si-a lepadat camuflajul de pisicut si a dezgropat securea razboiului. Motivul? Fie obiectivul sau extern a cazut, fie nu a avut niciodata de gand sa-i cedeze de bunavoie arena lui Ponta, subita sa imblanzire nefiind altceva decat o strategie pentru a castiga timp (posibilitate care, de altfel, parea previzibila inca de acum cateva luni – detalii aici).

Semnul fara echivoc ca presedintele este inca departe de a face pasul de la coabitare la capitulare a fost dat dupa intoarcerea premierului din China. Atacul la Ponta este cel mai dur dupa semnarea pactului de coabitare, deoarece a atins cel mai important palier care i-a adus pe amandoi in situatia de a se tolera – orientarea geostrategica a Romaniei.

„(…) Mai au putin si fac parteneriat strategic (cu China – n.m.), probabil vor sa il inlocuiasca pe cel cu SUA. Sunt doua parteneriate strategice care n-ar merge unul cu altul in acelasi Cabinet…“, a declarat Traian Basescu, chiar de Ziua Americii, ca o concluzie la observatia sa ca „turneul in Asia al premierului Victor Ponta a fost catastrofal din punctul de vedere al imaginii si eficientei“.

O vreme, Victor Ponta a incercat sa mimeze calmul. „Ce sa zic! Domnul presedinte Basescu, il inteleg, e pe final de mandat, e suparat ca nu merge nicaieri…“, a replicat a doua zi premierul, lovind insa in punctul cel mai sensibil al presedintelui – ambitiile sale de lider international.

De atunci incoace insa, nervozitatea sa a crescut vizibil. Pe masura ce realizeaza din ce in ce mai mult ca Traian Basescu nu ii va lasa drum liber, reactiile sale devin din ce in ce mai iritate. A raspuns disproportionat la criticile lui Blaga, Udrea si Lazaroiu nu pentru ca ii considera rivali, ci pentru ca vede in atacurile acestora semne clare ca presedintele nu este dispus sa renunte la locul sau de mascul alfa in politica romaneasca

Frustrarea lui Ponta este maxima deoarece este convins ca a avut o intelegere cu Basescu, iar acesta o incalca deliberat. Noul cuvant-cheie pe care il foloseste cand se refera la presedinte este „neserios“. „Vad un joc politic la Traian Basescu si sunt putin ingrijorat, pentru ca vad iesiri extrem de neserioase“, a declarat liderul PSD, indicand clar motivul „neseriozitatii“ – Basescu nu trebuia sa mai aiba jocuri politice! Iesirile sale publice pe acest subiect sunt adresate, evident, girantilor interni si externi ai pactului de coabitare, care ar trebui sa constate ca presedintele este cel ce il incalca, si nu el.

Problema lui Ponta este ca, in incercarea de a forta un arbitraj care sa-l impinga din nou pe Basescu in vizuina, a comis o greseala grava, care le dovedeste exact girantilor carora li se adresa ca este inca necopt politic. Vineri, a pronuntat doua cuvinte tabu in lumea celor pe care incearca sa-i convinga sa il accepte ca pe un partener de dialog si actiune cu drepturi depline. Cuvintele sunt „Siria“ si „avion militar“.

Montat de escaladarea conflictului cu presedintele din ultimele saptamani, dar si de sfaturile caraghioase ale unora care au mai prabusit un lider PSD, Victor Ponta a incercat sa contracareze comunicatul sec al Presedintiei prin care se anunta ca Omar Hayssam a fost adus in tara – si pe care l-a vazut ca pe o noua ofensiva de imagine a presedintelui – plusand cu ironii, dar si cu informatii secrete care nu trebuiau sub nici o forma sa fie date publicitatii.

Este evident ca Ponta avea dreptate. Comunicatul dat de Presedintie a fost un gest de imagine. Dar unul justificat. Atat de eforturile indelungate ale lui Traian Basescu pentru a-l duce pe Hayssam in tara, cat si de implicarea sa, joi noapte, in coordonarea alaturi de serviciile secrete a intregii operatiuni. Si nu doar ca acel comunicat a fost justificat, dar a fost scris cu respectarea deplina a confidentialitatii informatiilor secrete.

„In dimineata zilei de 19 iulie a.c., a fost predat Politiei Romane domnul Omar Hayssam. Aducerea sub autoritatea institutiilor statului roman pentru a-si ispasi pedeapsa cu inchisoarea de 20 de ani pentru acte de terorism in cazul celor trei jurnalisti romani rapiti in Irak, stabilita de instantele romanesti, este rezultatul unor activitati complexe desfasurate timp indelungat de institutiile de siguranta nationala ale statului roman.

Administratia Prezidentiala intelege interesul presei pentru acest subiect si dorinta de a cunoaste detalii legate de operatiunea de aducere in tara a domnului Omar Hayssam, dar subliniaza faptul ca detalii suplimentare nu pot fi facute publice.

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, multumeste institutiilor si ofiterilor implicati in aceasta ampla operatiune, care, timp de mai bine de 5 ani, au urmarit cu tenacitate sa-l aduca in tara pe domnul Omar Hayssam pentru ispasirea pedepsei.“

Asa suna comunicatul integral al Presedintiei, in care singura informatie concreta este ca Hayssam a fost adus in tara de „institutiile de siguranta nationala ale statului roman“.

Spre deosebire de Traian Basescu, Victor Ponta nu a considerat necesar sa-si cantareasca fiecare cuvant, asa cum se cuvine cand este vorba de o operatiune strict secreta, si a iesit dezinvolt pentru a da piept cu ziaristii care, firesc, au incercat sa afle de la premier tot ceea ce presedintele le spusese, in comunicat (!), ca nu poate fi facut public. Si chiar le-a spus. Si nu doar lor, ci si tuturor tarilor si serviciilor de informatii din lume care erau curioase sa afle cum anume l-am adus pe Hayssam in Romania.

Dupa ce a avut grija sa-l intepe pe Traian Basescu („ca sa nu se mai laude…“), lasand sa se inteleaga ca singurul sau merit este ca a dat comunicatul de presa, si sa se ia de Vasile Blaga, Victor Ponta a dezvaluit dezinvolt doua detalii esentiale care ar fi trebuit sa ramana secrete: faptul ca Hayssam a fost adus din Siria si ca a fost transportat cu un avion militar: „(…) Institutiile nu au comunicat decat dupa ce avionul militar a ajuns la Bucuresti (…).Am fost tot timpul informat, si cand s-a plecat spre Siria, si cand s-a intors…“.

Ulterior, Victor Ponta a aflat ca nu trebuia sa dezvaluie aceste detalii strict secrete, pe care nimeni nu le facuse publice inaintea sa, si pentru scurt timp, sambata, si-a insusit si criticile. La 24 de ore dupa ce dezvaluise ca Hayssam a fost adus cu un avion militar, intrebat din nou daca Hayssam a fost adus cu un avion militar, Ponta a raspuns cum ar fi trebuit sa o faca prima oara: „Sunt informatii confidentiale, la care au acces doar procurorul si judecatorul“.

Remuscarile nu l-au tinut mai mult de cateva minute. Bombardat din nou cu intrebari, premierul a recidivat:„Daca dumneavoastra vreti sa jucati in filme politiste proaste, puteti sa o faceti, eu nu pot sa va jignesc inteligenta si sa va spun ca Hayssam a venit din Luna cu un cal inaripat… Dar sa va spun povesti cu Rambo care salveaza oameni, dar nu spune de unde, eu nu pot sa joc intr-un asemenea film…“.

Faptul ca a tinut sa precizeze ca el nu poate spune ca „Hayssam a venit din Luna cu un cal inaripat“ demonstreaza clar ca in cele 24 de ore scurse de la prima sa declaratie i se atrasese atentia ca a dezvaluit doua informatii care ar fi trebuit sa ramana secrete: locul de unde a fost adus Hayssam si mijlocul de transport.

Si, cu toate acestea, a preferat sa ignore, pentru a doua oara, caracterul confidential al detaliilor operatiunii. De ce? Pentru ca este dependent de atentia media si ca sa nu apara in ochii ei mai prejos decat Basescu – ca el nu ar fi avut nici o contributie sau nu ar fi stiut in detaliu despre aducerea in tara a lui Hayssam. O asemenea perceptie ar duce, inevitabil, la o alta: ca nu el, ci Basescu se afla in continuare „la butoane“. De aceea a ocolit cel mai profesionist si decent raspuns: ”sunt informatii confidentiale, nu pot sa fac nici un comentariu.”

Din fericire pentru Ponta, gafa monumentala pe care a comis-o nu a reverberat aproape deloc in public. In primul rand pentru ca marea majoritate a oamenilor nu au sesizat ca Ponta a fost primul si singurul oficial care a spus ca Hayssam a fost adus din Siria, cu un avion militar, dar si pentru ca nu au habar de ce aceste informatii „evidente“ ar fi trebuit ascunse.

Ca si premierului, imperativul de a pastra secrete detaliile aducerii in tara a lui Hayssam pare majoritatii cetatenilor mai degraba un moft tipic serviciilor de informatii. In viziunea lor, numai niste paranoici ar incerca sa ascunda de „ochii poporului“ niste informatii care nu pot face rau nimanui, dar care, in schimb, pot ajuta un politician tanar sa para in tema si foarte implicat in marile operatiuni de stat.

Adevarul este cu totul altul. Informatii precum cele dezvaluite de premier sunt declarate clasificate nu pentru „ochii poporului“ sau ai jurnalistilor, ci pentru a ramane ascunse privirii serviciilor de informatii straine. Profesionistii culegerii si analizei de informatii stiu ce sa faca atunci cand le cade din cer o pleasca precum cea facuta cadou de premier.

Asta este meseria lor, sa puna cap la cap informatiile facute publice cu alte multe detalii, mai mici sau mai mari, culese prin metode specifice, pentru a afla cat mai multe despre capabilitatile informationale, militare si relationale ale Romaniei. Capabilitati care este esential sa ramana secrete pentru ca utilitatea lor nu trebuie sa se incheie o data cu aducerea in tara a lui Hayssam.

Fie ca este vorba de un avion care va mai efectua probabil si alte misiuni, de relatia cu un stat care se afla in centrul celui mai fierbinte conflict international al momentului, sau de viata unor agenti operativi care au facut posibila reusita operatiunii si care vor continua sa-si desfasoare misiunea pe teritoriu strain si dupa ce scandalul politic de la Bucuresti se va fi incheiat. Toate aceste resurse au costat prea multi bani si efort ca sa ne permitem sa le aruncam pe fereastra pentru ca un politician nu intelege ce inseamna „strict secret“ si nu vrea sa dea prost la televizor.

Al doilea motiv pentru care premierul a scapat basma curata este ca presedintele si-a asumat el oprobriul public. Cum? Printr-o minciuna. Declaratia sa „nebuneasca“ de vineri dupa-amiaza – „Romania a efectuat o operatiune neautorizata pe teritoriul altui stat“ – nu a fost decat o perdea de fum menita sa acopere scaparile lui Victor Ponta si sa protejeze relatiile cu cei ce ne-au ajutat sa-l aducem in tara pe Hayssam.

Nu a fost nici o operatiune neautorizata pe teritoriul altui stat. Dupa toate aparentele, a fost una facuta de comun acord cu autoritatile de la Damasc, dar in semiclandestinitate, deoarece Siria nu a ratificat acordul de extradare semnat cu Romania. Ambele tari aveau, de fapt, tot interesul ca detaliile operatiunii sa ramana invaluite in mister, iar informatiile vehiculate sa poata fi respinse ca pure speculatii.

Siria – pentru ca nu avea nici o baza legala sa ne dea pe mana unul dintre cetatenii sai (de aceea era Ponta atat de sigur ca nici nu exista tratat de extradare), iar Romania –pentru ca are de pierdut ca imagine in plan international printr-o recunoastere publica ca se afla intr-o relatie atat de buna cu regimul criminal de la Damasc. Atat de buna incat ne-a permis sa le rapim, practic, un cetatean, pentru a-l face sa-si ispaseasca pedeapsa pentru o acuzatie cu o inalta incarcatura politica in lumea araba – terorism.

Inevitabil, in ochii tuturor partenerilor nostri care condamna orice legaturi cu regimul lui Assad se va naste intrebarea: ce a dat Romania la schimb unei tari de care toti aliatii nostri se feresc ca de un paria? Si chiar daca raspunsul poate fi banuit – pastrarea reprezentantelor diplomatice ale ambelor tari –, una este sa oferi pe tava confirmari oficiale si alta este sa lasi lucrurile in coada de peste.

Public, Victor Ponta a iesit victorios in razboiul de imagine cu Traian Basescu pe subiectul Hayssam. Grozavia spusa de presedinte a socat intr-atat incat nimeni nu a mai stat sa se intrebe daca nu cumva cel ce a dat cu bata in balta a fost premierul.

Din pacate pentru acesta insa, prin prestatia sa din ultimele zile pierde pe un alt front. Care s-ar putea sa conteze, pe termen lung, mai mult decat procentele de popularitate pe care si le-a salvat alegand populismul in detrimentul respectarii confidentialitatii asupra unei operatiuni speciale.

Este vorba de increderea girantilor interni si externi ai pactului de coabitare cu presedintele. Fara sprijinul acestora, viitorul politic al lui Ponta este vulnerabil. Iar greseala premierului atinge un domeniu extrem de sensibil pentru toti cei ce i-au acordat sprijin pana acum.

Partenerii nostri externi nu ne-ar fi sprijinit in operatiunea de aducere a lui Hayssam, activ sau inchizand ochii, daca acesta nu ar fi fost condamnat pentru terorism. Jocul presedintelui de a da o lovitura PSD-ului, real, de altfel, nu ii intereseaza catusi de putin. Dar sansa de a interoga un personaj despre care se stia ca finanteaza retele teroriste cu mult inainte de a-i rapi pe cei trei jurnalisti, da.

Desi motivata de ratiuni politice personale, interventia dezastruoasa a premierului in subiectul Omar Hayssam le-a reamintit multora ca, acum 10 ani, acest personaj, desi suspectat oficial de legaturi cu teroristii, era plimbat de Ion Iliescu, alaturi de Mohammad Munaf si sotiile lor (!), in avionul prezidential, in mai toate vizitele oficiale.

Acum 10 ani inseamna 2003, adica un moment post-11 septembrie 2001, cand Romania era angajata activ si oficial, alaturi de SUA si statele occidentale, in lupta antiterorista. Atat SRI, condus de Radu Timofte, slujbasul lui Sorin Ovidiu Vintu, cat si Ion Iliescu stiau precis cu ce se ocupa Hayssam. De fapt, se pare ca exact investigatiile SRI si ulterior protectia pe care i-au vandut-o lui Hayssam l-au transformat pe acesta in sponsor de vaza al elitei prezidentiale si PSD-iste.

Avand in vedere ca exista numeroase inregistrari video si documente care probeaza legaturile lui Hayssam cu liderii de atunci ai unei tari care altfel se afla in razboi declarat cu teroristii si incerca sa intre in NATO, este greu de crezut ca oamenii care il vor interoga pe Hayssam pot fi suspectati de naivitate.

Iar ultimul lucru pe care il vor accepta atat romanii, cat si partenerii lor care au muncit din greu pentru a depasi lunga istorie de comportament duplicitar este ca un politician sa puna din nou interesele personale, fie ele si inocente prin comparatie cu cele ale predecesorilor sai, deasupra intereselor strategice care ne unesc.

– Articol publicat de Romania Libera –