Arestarea lui Gregorian Bivolaru în Franța a adus în presa noastră tot mai anapoda întrebarea, obișnuită deja pînă la banalizare, cînd se întîmplă ceva:
Cui folosește?
La întrebarea Cui folosește arestarea lui Gregorian Bivolaru s-au dat numeroase răspunsuri.
Toate implicînd presupusul că mulți politicieni au fost pe șest în MISA și Gregorian Bivolaru, adus pe meleagurile noastre, îi va da în gît.
Sub semnul întrebării Cui folosește? în varianta specifică postului Cine tremură? România Tv și-a amintit (lucru lăudabil) de un interviu luat de subsemnatul lui Adrian Năstase după pierderea alegerilor din 2004 și înainte de a intra la închisoare.
În cadrul acestui interviu am susținut, întrebîndu-l chiar pe Adrian Năstase de asta, că fostul premier a pierdut alegerile și din cauza MISA.
De aici plecînd, cei la România Tv au tras concluzia rapid că arestarea lui Gregorian Bivolaru îl face să tremure pe Traian Băsescu, dat fiind că MISA l-a ajutat pe Traian Băsescu să cîștige alegerile.
Cum eu luasem interviul, am fost convocat telefonic să-mi dau cu părerea dacă Traian Băsescu a fost ajutat de MISA să cîștige alegerile.
Cei de la România Tv erau chitiți pe teza Traian Băsescu a fost ajutat de MISA, drept pentru care au folosit ca argument și interviul meu luat lui Adrian Năstase.
Zadarnic am încercat să spun că în interviu n-am spus o clipă chestia asta, că rolul MISA în cîștigarea alegerilor de către Traian Băsescu nu-și are cauza într-o negustorie a lui Traian Băsescu cu MISA, ci în imbecilitatea de răsunet a Autorităților noastre de pe vremea Guvernării Adrian Năstase, că, la o adică, Adrian Năstase a contribuit masiv prin felul în care s-a desfășurat Operațiunea anti- Bivolaru la pierderea alegerilor de către el însuși.
Pentru că din intervenția mea la România Tv nu s-a înțeles mare lucru, simt nevoia să explic aici rolul jucat în pierderea alegerilor de către Adrian Năstase de Afacerea MISA.
Pe 18 martie 2004, 300 de poliţişti şi jandarmi, conduşi de procurori, au descins în locuinţa lui Gregorian Bivolaru, în imobile ale unor membri MISA, într-o Operaţiune de forţă supradimensionată, prin caracteru-i abuziv tipică republicilor bananiere.
Gregorian Bivolaru a fost condamnat în 14 iunie 2013 de ÎCCJ la şase ani închisoare, pentru act sexual cu o minoră în formă continuată.
Asta după ce două instanțe – Tribunalul Sibiu și Curtea de Apel Alba Iulia, l-au achitat.
Și știți de ce?
Pentru că procurorii n-au putut aduce nici o probă.
Mai mult, ei au refuzat la amîndouă instanțele să depună la dosar mandatele de autorizare a interceptărilor telefonice pe motiv că sunt secret de stat.
Să admitem că Gregorian Bivolaru trăia cu o minoră, deşi fosta minoră a susţinut tot timpul proceselor, inclusiv la cel de la ÎCCJ, că aşa ceva nu s-a întîmplat, ba mai mult că a fost molestată fizic de către procurori pentru a declara c-a avut relații sexuale cu Gregorian Bivolaru.
Justifica infracţiunea descinderea din 18 martie 2004?
Aşa cum s-a desfăşurat şi mai ales aşa cum a fost prezentată la televiziuni, descinderea părea una la un cartel de droguri din Columbia, de către forţele SEAL, pregătite să întîmpine rezistență armată.
Indiscutabil, Operaţiunea Autorităţilor române a fost un abuz incalificabil.
Felul în care s-a desfăşurat, Comunicatele Parchetului General, campania de presă alimentată de SRI de la vremea respectivă au conferit unei simple acţiuni de Poliţie (arestarea şi percheziţionarea unei persoane), notele unei Operaţiuni abuzive împotriva MISA.
Contribuia la aceasta impresia şi torentul de acuzaţii oficiale crunte la adresa lui Gregorian Bivolaru (perversiuni sexuale cu o minoră, trafic de minore, corupţi sexuală, act sexual cu o minoră).
Din toate acuzaţiile a rămas doar una.
În aceste condiţii, e de la sine înţeles că la Stockholm, în Sudeia, Curtea Supremă, văzînd cum au procedat Autorităţile române, i-au dat lui Gregorian Bivolaru azil politic în decembrie 2005.
Curtea Supremă a considerat că Gregorian Bivolaru a fost victima unor abuzuri incalificabile ale autorităţilor române.
Operaţiunea de Republică bananieră din 18 martie 2004, îndreptată vizibil împotriva MISA a stîrnit ura membrilor organizaţiei faţă de premierul Adrian Năstase.
Tot anul 2004 a fost marcat de proteste zgomotoase ale membrilor organizaţiei împotriva Guvernului, a lui Adrian Năstase.
În campania din 2004, membrii MISA au dus o campanie fanatică împotriva candidatului Adrian Năstase.
În acest sens, am susţinut şi susţin că Adrian Năstase a pierdut şi din cauza MISA.
A ştiut Adrian Năstase de această Operaţiune de republică bananieră, făcută parcă dinadins pentru ca el să piardă alegerile?
Nu ştiu.
Ceea ce ştiu e că în ziua de 18 martie 2004 instituțiile de forță din România postdecembristă ne-au arătat în premieră că pot întrece în primitivism și tembelism instituțiile de forță din vremea stalinistă. În 2004, presa noastră, zisă şi independentă, a preluat fără minima verificare, toate acuzaţiile aduse de Autorităţi lui Gregorian Bivolaru, MISA, fără a-l întreba şi pe acuzat.
Constat că şi acum se întîmplă acelaşi lucru.
Gregorian Bivolaru e ţinta unei campanii de presă violente, tendenţioase, bazate doar pe punctul de vedere al Autorităţilor.
Victima nu e întrebată şi ea despre aceste acuzaţii, cum cer normele profesionale.
Ca şi în cazul victimelor Binomului SRI-DNA, Gregorian Bivolaru e lipsit azi în presa noastră de un drept al omului în democrație:
Dreptul la apărare!
sursa: cristoiublog.ro
