România va obține la summitul NATO de la Varșovia, programat la sfârșitul acestei săptămâni, în 8 și 9 iulie, o dezvoltare a planului de contingență stabilit după summit-ul din Țara Galilor din 2014, au declarat surse din cadrul Alianței pentru HotNews.ro. În ce privește situația de la Marea Neagră, până la 30 septembrie, autoritățile militare ar urmă să prezinte un pachet de măsuri referitoare la prezența maritimă, terestră și aeriană pe flancul din sud (România și Bulgaria), scrie realitatea.net.
Rămâne de văzut în ce măsură Brexit-ul va determina o creștere a rolului pe care România și Polonia îl vor juca în cadrul Alianței, după ce unul dintre cei mai importanți contributori ai NATO a votat pentru ieșirea din UE.
„Planul de contingență prevede modul de reacție al Alianței când un stat este atacat. Acum doi ani acest plan era doar pe hârtie, acum s-au făcut pași concreți„, au explicat sursele citate. Potrivit acestora, dezvoltarea planului de contingenta înseamnă mai multă securitate pentru România.
Nu e clar însă în ce constă în mod concret dezvoltarea acestui plan, cel mai probabil ar putea fi vorba de stabilirea în clar a țărilor care trimit trupe și a numărului acestora în caz că România ar fi atacată, scrie Hotnews.ro.
Declarația comună a summit-ului NATO de la Varșovia, care încă se negociază la această oră, ar urma să mentioneze și operaționalizarea deplină a bazei de la Deveselu care va trece sub comanda Aliaților, au mai explicat sursele citate.
În ce privește situația de la Marea Neagră, până la 30 septembrie, autoritățile militare ar urma să prezinte un pachet de măsuri referitoare la prezența maritimă, terestră și aeriană pe flancul din sud (România și Bulgaria).
Pe de altă parte, speranțele României de a întări prezența NATO la Marea Neagră, fie și prin oficializarea unui cadru de cooperare cu Bulgaria și Marea Neagră, par și mai puțin fezabie după ce și Turcia s-a declarat interesată de colaborarea cu Rusia în lupta împotrivă Statului Islamic.
Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a respins în timpul vizitei efectuate de președintele Klaus Iohannis în Bulgaria o inițiativă a României pentru crearea unei grupări navale comune în Marea Neagră.
„Flotila în modul în care a fost prezentată a fost respinsă, de președinte, de ministrul Apărării și de mine și la întâlnirea cu premierul român și la întâlnirea cu președintele român”, a declarat premierul Borisov pe 16 iunie.
Fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, a declarat duminica seara, citat de Mediafax, ca summitul NATO va fi un esec pentru Romania, afirmand ca tara noastra ar fi trebuit sa urmeze exemplul Poloniei si sa ceara trupe ale statelor NATO care sa fie comandate de comandamentul de divizie infiintat dupa summitul din Tara Galilor.
Alianţă pentru contracararea influenţei Rusiei
În zona dintre Marea Adriatică, Marea Baltică şi Marea Neagră, ar urma să ia naştere o organizaţie multifuncţională pentru a contracara influenţa Rusiei în regiune și pentru a evita ca, după Brexit, UE să se îndrepte doar în direcţia dorită de Germania şi Franţa. Potrivit unor surse diplomatic consultate de digi24.ro, România ar trebui să joace un rol important în viitorul format de cooperare, fiind văzută de la Varşovia ca un „aliat natural” al Poloniei.
„Politica externă foloseşte numeroase instrumente diferite, adaptate şi abandonate continuu, ca reacţie la mediul internaţional aflat în continuă schimbare. În termeni mai simpli, ceea ce acum funcţionează s-ar putea ca mâine să nu mai fie necesar şi să avem nevoie de ceva diferit, dar, rareori, de ceva complet nou. Abordarea Guvernului actual nu trebuie descrisă în termenii unei reorientări radicale a politicii externe, ci în adaptarea unor noi instrumente de politică externă pentru rezolvarea unor probleme diferite”, a precizat directorul Institutului Polonez pentru Afaceri Internaţionale, care oferă expertiză Executivului de la Varşovia.
În opinia sa, cooperarea în „Europa Centrală Extinsă” este un astfel de instrument şi ar trebui să implice – pe lângă Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia – statele baltice, ţările din Balcani şi chiar unele din nordul Europei.
