Ce mai spune Iohannis acum? Europarlamentarii români au votat ca să primim un număr mare de refugiați | Bulgaria cere intrarea în Schengen alături de România

Europarlamentarii români au exprimat 15 opţiuni „pentru”, două „împotrivă” şi opt abţineri la votul din PE referitor la propunerile Comisiei Europene privind cotele de repartizare a imigranţilor, iar alţi şapte eurodeputaţi români nu au votat.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul PE, Victor Boştinaru, Daniel Buda, Andi Cristea, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Monica Macovei, Ramona Mănescu, Sigfried Mureşan, Norica Nicolai, Emilian Pavel, Cristian Preda, Theodor Stolojan, Claudiu Tănăsescu, Adina Vălean şi Renate Weber au susţinut rezoluţia privind cotele obligatorii de migranţi.

Csaba Sogor şi Iuliu Winkler au votat împotrivă.

Doru Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Cătălin Ivan, Victor Negrescu, Laurenţiu Rebega, Daciana Sârbu, Mihai Ţurcanu şi Traian Ungureanu s-au abţinut de la vot.

Cristian Buşoi, Viorica Dăncilă, Marian-Jean Marinescu, Sorin Moisă, Dan Nica, Ioan Mircea Paşcu şi Claudia Tapardel nu au votat.

Parlamentul European a aprobat joi propunerile Comsiei Europene privind gestionarea crizei refugiaţilor, inclusiv repartizarea a 160.000 de imigranţi între statele membre ale blocului comunitar, informează un comunicat al Legislativului european.

Noile propuneri privind managementul migraţiei, inclusiv relocarea a 120.000 de solicitanţi de azil în interiorul UE – în plus faţă de propunerea din mai privind relocarea a 40.000 de persoane -, un mecanism permanent de distribuţie, o listă a ţărilor de origine sigure, care să faciliteze repatrierile rapide ale solicitanţilor de azil ale căror cereri au fost refuzate şi modalităţi legale de migraţie către UE, au fost propunerile prezentate de Comisie şi dezbătute în Parlament joi.

În urma dezbaterii, eurodeputaţii au adoptat o rezoluţie pe această temă cu 432 de voturi pentru, 142 împotrivă şi 57 de abţineri.

Dezbaterea a debutat cu intervenţiile ministrului luxemburghez al muncii, ocupării forţei de muncă, economiei sociale şi solidarităţii, Nicolas Schmit, ale prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, ale şefului diplomaţiei UE, Federica Mogherini, şi ale comisarului pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos. Deputaţii au luat apoi cuvântul, prezentând poziţia grupurilor politice din Parlament.

Deputaţii au cerut insistent statelor membre să acţioneze şi i-au felicitat pe cetăţenii europeni pentru primirea călduroasă a refugiaţilor.

După dezbatere, cei mai mulţi dintre deputaţi au fost de acord cu propunerea din mai pentru relocarea a 40.000 de solicitanţi de azil, cu condiţia ca Parlamentul să fie consultat înaintea intrării în vigoare a acestei măsuri. Aceeaşi procedură va fi aplicată şi în cazul relocării a 120.000 de solicitanţi de azil suplimentari. În ceea ce priveşte mecanismul permanent, Parlamentul şi Consiliul vor decide pe bază de egalitate, scrie mediafax.ro

Admiterea Bulgariei şi României în Spaţiul Schengen este parte a soluţiei pentru depăşirea crizei imigranţilor din Uniunea Europeană, afirmă vicepremierul bulgar Meglena Kuneva, citată de site-ul Novinite.com, informeză mediafax.ro

„Admiterea Bulgariei şi României în sistemul de liberă circulaţie Schengen este parte a ecuaţiei securităţii comune a Uniunii Europene”, afirmă Meglena Kuneva.

„Fiind expusă valurilor de refugiaţi, dar şi ţară de tranzit în acelaşi timp, Bulgaria este foarte interesată să existe o politică la nivelul UE şi să adere la Zona Schengen”, a subliniat vicepremierul bulgar.

Aderarea la Schengen este cu atât mai relevantă în acest moment, când se discută despre securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene, a subliniat Meglena Kuneva.