CCR şi CSM, grijulii cu infractorii! | Libertatea din dormitor este egală cu cea din beci, iar cătuşele sunt bune, dar nu în exces

Puşcăria la domiciliu este acelaşi lucru cu cea din arestul Poliţiei Capitalei, apreciază Curtea Constituţională. Judecătorii constituţionali resping, în principiu, cererea procurorilor DNA care au cerut ca zilele de detenţie efectuate la domiciliu să nu mai fie scăzute din pedeapsa finală hotărâtă de instanţă. Procurorii îşi motivau cererea prin exemplul lui Gruia Stoica, acela care „suferă” de un an închis între zidurile propriei proprietăţi, cu acces la jacuzzi, telefon, coniac, floricele şi telecomandă. Stoica este condamnat în primă instanţă la patru ani de închisoare. Dacă procesul va mai dura încă un an şi sentinţa va rămâne definitivă, el va fi ispăşit deja jumătate de pedeapsă, în spatele jaluzelelor. Cu posibilitatea de a mai reduce din restul zilelor efective de încarcerare prin bună purtare.

Fără legătură cu decizia CCR, dar totuşi gând la gând, Consiliul Superior al Magistraturii vrea să văduvească electoratul de imaginile cu politicieni care urcă şi coboară încătuşaţi din duba poliţiei,  pe traseul DNA-arestul Poliţiei-tribunal. Problema pe care o ridică magistraţii este aceea că unii dintre suspecţi ar putea fi găsiţi nevinovaţi la sfârşitul procesului, dar imaginea lor să rămână iremediabil afectată prin sutele de cadre în care sunt prezentaţi priponiţi publicului avid de dreptate.

Arestul şi confortul

Diferenţa de confort dintre arestul în spatele gratiilor şi cel în locuinţa personală nu îi discriminează pozitiv pe cei aflaţi în cea de-a doua postură. Este răspunsul oficial al judecătorilor Curţii Constituţionale la solicitarea procurorilor DNA ca zilele de arest la domiciliu să nu mai fie scăzute din pedeapsă. Indiferent de locul în care un inculpat este arestat, libertatea îi este îngrădită. Cererea DNA a fost invocată în dosarul omului de afaceri Gruia Stoica. Patronul GFR este în arest la domiciliu de aproape un an.

La începutul lunii, o primă instanţă l-a condamnat pe Gruia Stoica la patru ani de închisoare cu executare. Dacă decizia rămâne definitivă şi după încă un an de proces, omul de afaceri deja şi-a ispăşit jumătate de pedeapsă. „Curtea apreciază că eventuala diferenţă de confort sau regim între diferitele locaţii este o condiţie a stabilirii dacă măsura respectivă este sau nu o măsură privativă de libertate”, motivează CCR. Magistraţii explică că practica există şi în alte state. Astfel, în Bulgaria şi în Letonia o zi de arest la domiciliu este considerată o zi de închisoare, la fel ca în România. Pe de altă parte, în Ungaria o zi de închisoare este echivalentă cu patru zile de arest la domiciliu. În ultimul an, peste 100 de persoane au primit această măsură. Unii dintre politicienii care au trecut prin arest au criticat aspru condiţiile de detenţie.

Fără infractor, la televizor

La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii, aflat probabil într-o perioadă cu mai puţină activitate, a anunţat că analizează modul în care persoanele inculpate în diverse dosare sunt expuse în cătuşe în faţa sediilor Parchetelor şi urcate în dubele poliţiştilor pentru a fi duse în arest. Magistraţii spun că, în alte state europene nu există astfel de spectacole. „Eu m-am preocupat şi am avut deja discuţii. Trebuie să vedem dacă poate să fie un spectacol ceea ce se întâmplă zi de zi şi trebuie să vedem dacă în alte ţări lucrurile stau aşa. După semnalale pe care le primim, inclusiv de la ambasade, nu se fac astfel de spectacole. Prin urmare, trebuie să vedem care este legislaţia, să facem un examen de legislaţie comparată şi să ne punem problema şi noi, chiar dacă putem găsi răspunsuri şi în Legea audiovizualului, dar trebuie oarecum să impunem o regulă pentru ceea ce se întâmplă zi de zi”, este de părere judecătorul Mircea Aron, membru al CSM.

Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii nu exclud nici varianta în care vor propune ministrului Justiţiei să reglementeze modul în care sunt scoase persoanele reţinute sau arestate din structurile Ministerului Public.

„Spectacolul nu îl fac procurorii. (…) Trebuie să facem un examen de legislaţie comparată, în aşa fel încât să găsim cele mai bune pârghii ca să mai estompăm fenomenul. Dacă este nevoie de un articol legislativ, o să propunem ministrului Justiţiei să facă un demers în acest sens”, susţine şi preşedintele CSM, judecătorul Marius Badea Tudose. Există membri ai Consiliului care sunt de părere chiar că această practică a organelor judiciare încalcă practicile Consiliului Europei.

„În ultima perioadă – şi aici există multe discuţii -, vedem că diverse persoane sunt arestate sau sunt reţinute de către procurori, le vedem cu cătuşe, ceea ce mie mi se pare că încalcă practicile pe care le-a adoptat chiar Consiliul Europei. Au cătuşe ba în faţă, ba în spate şi sunt duşi de la Parchet la instanţe. Alte Parchete nu fac acest lucru. În momentul în care vin inculpaţii pentru a fi audiaţi, au cel puţin această minimă protecţie pentru inculpaţi şi le asigură un acces şi la venire, şi la plecare din sediul Parchetului. S-ar putea ca pe viitor să avem şi achitări faţă de aceste persoane şi atunci eu îmi pun problema dacă nu cumva la acel moment va trebui să avem o reacţie”, susţine şi judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Sursa text / foto: puterea.ro