30 de morți până duminică, al ora închiderii ediției. Și „aproximativ 140 de răniți internați în spitale” – autoritățile n-au dat o cifră exactă nici la aproape două zile de la producerea catastrofei. Tot aproximativă este și cifra celor cu arsuri grave – 90. Îngrozitor bilanț al incendiului din clubul bucureștean Colectiv. Incendiu și bilanț care nu sunt rezultat al sorții, al unei pedepse divine împotriva sataniștilor, cum pretind unii creștini inculți mult-prea-ortodocși și prea-puțin-sănătoși. Nu, este un rezultat al unui șir de ilegalități, cu vinovății precise și clare.
Există o vinovăție a legiuitorului, care a permis autorizarea barurilor în baza declarației pe proprie răspundere. Există o vinovăție a autorității locale (Primăria Sectorului 4) și a inspectorilor ISU, care nu au verificat respectarea condițiilor de autorizare. Există marea vinovăție a patronilor clubului, care au făcut fals în declarații pentru obținerea autorizației și, așa cum a reieșit din declarațiile firmei ce s-a ocupat de amenajarea incintei, au folosit materiale de proastă calitate, cu slabe proprietăți ignifuge. Există, în fine, o vinovăție a Ministerului Educației, care nu prevede în programă mai multe ore de pregătire specifică, astfel ca tinerii să nu mai cadă așa ușor în capcane mortale. Premierul Victor Ponta și-a declarat convingerea că asemenea tragedii pot fi preîntâmpinate, dar nu a spus cum. Prezentăm opinii avizate ale unor specialiști, care pun degetul pe rană și ne dau elementele din care putem trage concluziile necesare unei bune învățături de minte.
Înșirăm cauzele nu în ordinea importanței lor (iresponsabilitatea patronilor clubului fiind cauza principală, evident), ci a succesiunii firești în lanțul slăbiciunilor.
1. Legislația
Extras din Ordinul nr. 127 al Ministerului Sănătăţii privind atribuţia Direcţiei de Sănătate Publică privind avizarea şi autorizarea sanitară, din 10 februarie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. ANEXA 2 – LISTA activităţilor care se autorizează în baza declaraţiei pe propria răspundere (coduri CAEN) – 5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.
2. Corupția
La scurt timp după catastrofă a apărut documentul care îl incriminează pe primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care a semnat Autorizația de funcționare a clubului Colectiv. Edilul s-a apărat susținând că existau toate avizele necesare emiterii autorizației. Ulterior, a afirmat că localul a fost verificat de inspectorii primăriei, dar în cursul zilei, fiindcă programul lor se încheie la ora 16.30. Rămâne de clarificat existența avizului emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București. Conform proiectantului autorizat pentru sisteme de detecţie, Dorin Lulea, care a publicat un material tehnic amplu în „Adevărul“, „această clădire (în care funcționa clubul Colectiv – n.r.) nu ar fi trebuit niciodată să aibă autorizaţie de funcţionare”. „Construcţia nu a fost proiectată ca să facă faţă unei astfel de activităţi, iar schimbarea trebuia făcută cu o autorizaţie de construire ce schimbă destinaţia clădirii şi care ar fi impus în clar măsurile necesare a fi luate astfel încât spaţiul să se transforme în unul conform”, arată Lulea, care avertizează: „Peste 90% din clădirile care necesitau autorizaţie de funcţionare la incendiu nu o au. Aici puteţi pune şi mall-urile din Bucureşti!”.
Conform specialistului citat, aproape toate cluburile din Centrul Vechi al Bucureştiului nu îndeplinesc standardele minim legale pentru funcţionare, fiind încadrate în clasa I de Risc seismic (risc de prăbuşire chiar şi fără cutremur), sau maxim clasa II de Risc seismic (prăbuşire şi victime umane în caz de cutremur).
„Clădirile aglomerate în care pot exista simultan mai mult de 200 de persoane, iar spaţiul aferent este mai mic de 4 mp de persoană, necesită în mod obligatoriu Autorizaţie de Funcţionare la Incendiu. (…) Autorizaţia de funcţionare de la Primăria de Localitate/Sector/a municipiului Bucureşti (aceasta răspunde de Centrul Vechi şi arterele principale) nu este permis a se emite fără a scoate mai întâi o autorizaţie de schimbare de destinaţie şi apoi a celei privind Securitatea la Incendiu. Însă cei responsabili acordă fără a respecta legea aceste autorizaţii, cel mai probabil contra unor sume frumoase de bani. În aceste departamente nu mai avem autorităţi publice ci adevărate centre de infractori, o mafie aşa cum vedem noi în filmele americane. Inspecţia de Stat în Construcţii şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă au nenumărate amenzi şi judecăţi deschise cu primăriile de sector şi Primăria Generală pe acest subiect”, dezvăluie Dorin Lulea. „Primii vinovaţi pentru incendiul din clubul Colectiv sunt cei care au acordat Autorizaţia de Funcţionare”, conchide specialistul, care mai precizează că „Legea privind Securitatea la Incendiu s-a modificat în acest an, crescându-se amenzile de 10 ori (Până la 20.000 de lei – n.r.), dar introducându-se şi posibilitatea Opririi activităţii”.
În opinia lui Lulea, dacă ar fi fost autorizat conform legii, clubul Colectiv ar fi trebuit să dispună de: sistem de limitare şi stingere a incendiului cu hidranţi interiori; sistem de limitare şi stingere a incendiului cu hidranţi exteriori; sistem de limitare şi stingere a incendiului cu sprinklere; sistem pentru detecţie şi semnalizare în caz de incendiu; sistem de ventilare organizată pentru eliminarea fumului şi gazelor fierbinţi; un anumit număr de căi de evacuare, cu anumite dimensiuni, amplasate la distanţe maxime faţă de orice punct al clădirii, încât în maxim 88 de secunde fiecare persoană ar fi trebuit să se poată evacua singură. „Cadrul tehnic exista, dar el nu a fost respectat, căci cui îi mai pasă de oameni când banii trebuie să curgă?”, se întreabă, retoric, specialistul.
Calea de evacuare de 1m lăţime de care dispunea clubul putea asigura evacuarea corespunzătoare doar pentru maxim 50-70 de persoane, spune, în încheiere, Dorin Lulea.
Alt proiectant, Ina Gabriela Funețan, arată, într-un articol publicat de portalul bizyday.ro, că „Până ce clădirea nu e impecabilă «pe hârtie» din punctul de vedere al protecției la foc, proiectul nu trece de avizul ISU. În realitate, lucrurile nu stau niciodată «pe teren» ca «pe hârtie». O dată ce calvarul avizării ISU a fost parcurs și proiectul prevede absolut tot ce trebuie pentru ca nimeni să nu moară ars sau sufocat în clădiri publice, toată lumea își ia mâna de pe investiția respectivă, iar patronul decide cu de la el putere că toate obligațiile din proiect sunt niște mofturi birocratice. (…) ISU trebuia să aibă proiectul clubului cu schema tuturor instalațiilor din clădire, pentru a opri imediat electricitatea și gazul; clubul trebuia să aibă autorizație de funcționare, inclusiv autorizație PSI, autorizație care ar fi atestat că absolut toate cele de mai sus sunt în regulă; dacă nu avea autorizația PSI, trebuia să existe undeva o amendă de la ISU cu interdicția funcționării până la intrarea în legalitate. (…) Cea mai mare parte a investițiilor din România arată minunat pe hârtie și sunt dezastruoase în realitate; suntem foarte buni la făcut hârtii, dar nu avem oameni care să impună aplicarea lor în realitate. (…) Nici o autoritate din România, din orice domeniu, nu are pusă la punct activitatea de control așa cum e cea de avizare. (…) Vom plânge, vom compătimi familiile și vom ține doliu național. Se va deschide o anchetă în urma căreia va fi găsit vinovat doar patronul care a considerat normativele antiincendiu ca fiind opționale. Probabil pentru ca poporul să vadă că autoritățile muncesc, normativele antiincendiu vor fi înăsprite. În realitate, nu doar patronul e vinovat: autoritățile se mulțumesc să înnebunească proiectanții ca să fie totul bine «pe hârtie», dar nu fac niciodată nimic pentru ca și în realitate să fie lucrurile cum trebuie”.
3. Iresponsabilitatea patronilor
Patronii au cerut și obținut autorizarea pentru o sală cu capacitatea de 80 de persoane, știind că, dacă ar fi cerut pentru peste 100 de persoane lucrurile s-ar fi complicat. Referitor la finisajele interioare ale clubului, acestea ar trebui să fie incombustibile (de tipul cărămizii, betonului etc.), cu o combustibilitate scăzută, care nu întreţin arderea (ard sub flacără, dar la îndepărtarea sursei se sting) sau ignifugate. Ignifugarea asigură un timp suficient pentru împiedicarea propagării focului (lemnul ignifugat supus continuu focului nu se va aprinde mai devreme de 20 de minute).
Materialele combustibile ce produc picături şi/sau fum dens, folosite preponderent în clubul Colectiv, sunt interzise. Costin Mincu, acționar cu 23%, alături de Alin George Anastasescu (47%), şi Paul Cătălin Gancea (30%), la firma Colectiv Club SRL, care administrează localul distrus de incendiu, deţine acţiuni la alte 11 firme implicate în cluburi şi organizări de concerte. Unul dintre aceste cluburi este Elephant, din Centrul Vechi al Capitalei, care a ars anul trecut. Atunci, un pompier a fost rănit, dar numai un miracol a făcut să nu se consemneze o tragedie de proporțiile celei din Colectiv. Pe 4 noiembrie 2010, Terasa Goblin din staţiunea Vama Veche, la care este acționar același Costin Mincu, a fost distrusă într-un incendiu. În urma cercetărilor, pompierii au stabilit că o persoană necunoscută a aruncat combustibil pe lemnul terasei, iar apoi i-a dat foc. În urma incendiului, terasa şi anexele, construite din lemn, au fost distruse în totalitate, pe o suprafaţă de aproximativ 850 de metri pătraţi, dar nu s-au înregistrat victime.
După cum se știe, catastrofa de vineri s-a petrecut într-unul dintre spațiile fostei fabrici de încălțăminte Pionierul din București. Conform radio3net.ro și digi24.ro, firma care deține astăzi rămășițele platformei industriale a închiriat, pe 30 septembrie 2014, 425 de metri pătrați societății Colectiv Club SRL, pentru 1.488 de euro pe lună. La acea dată, Clubul Colectiv funcționa deja, din 2013, în clădirea din strada Tăbăcarilor nr. 7, dar avea în spate o altă firmă. Este vorba despre Music Hall SRL, care a și înregistrat numele clubului la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Cele două firme au în comun doi acţionari, Costin Mincu și Alin Anastasescu. Costin Mincu are 36 de ani. A început ca barman într-un club din București, după care și-a deschis propriile baruri. Alin Anastasescu are 28 de ani şi este, potrivit propriului CV, producător de clipuri publicitare. Tot 28 de ani are şi Cătălin Gancea, cel mai nou acţionar al clubului, cooptat în 2014. El este şi proprietar al agențiilor de publicitate Gradual Steps și Rename Advertising.
Printre activităţile înregistrate de Colectiv Club se află, pe lângă comerţ, şi organizarea de spectacole. De asemenea, în portofoliul companiilor deţinute de Costin Mincu există mai multe firme autorizate pentru activităţi de creaţie şi de interpretare artistică ori pentru organizarea de spectacole. Nici unul dintre cei trei acţionari ai Colectiv Club nu a putut fi contactat de presă pentru a explica informațiile apărute în presă referitoare la lipsa condițiilor necesare pentru organizarea de asemenea evenimente.
Pompierul de serviciu: legea trebuie schimbată!
Iată ce spune o persoană, posibil pompier, care a postat un comentariu pe blogul jurnalistului Cătălin Tolontan. „Zmeii din Primăria Sectorului 4 spun astăzi că au descoperit nereguli acum 10 zile la un control în incinta clubului. Pe cei care au făcut controale îi interesau formele legale ale angajaţilor, nicidecum siguranţa clienţilor. (…) Iată cum merg lucrurile în România. Unii pun mâna pe o clădire veche şi vor s-o transforme în ceva profitabil. Merg la primărie, obţin un certificat de urbanism în care li se cer avize pentru a li se elibera Autorizaţie de construire sau funcţionare. «- Ce vreţi să faceţi acolo?
– Păi o unitate de evenimente.
-Bun. În cazul acesta, fiind peste 150 de oameni în incintă aveţi nevoie şi de aviz de la pompieri.
-Ce presupune?
-Scenariu de securitate la incendiu. Şi nu doar atât. Ci şi alte avize: DSV, Sanepid, Protecţia mediului, proiecte verificate, expertiza tehnică, avizul ISC, bla bla. După aceea veniţi la noi şi vă dăm autorizaţia de funcţionare». La terminarea lucrărilor se face o comisie cu reprezentanţi pe mai multe specialităţi, inclusiv un pompier, care îsi vor expune punctul de vedere şi vor semna Recepţia finală. Fiecare îşi spune nemulţumirile, pompierul zice: «-Frate, eu nu semnez. Nu hidranţi interiori, nu hidranţi exteriori, nu sprinklere, nu căi de evacuare, nu căi de acces pentru maşini de pompieri etc. Başca faptul că aţi folosit alte materiale faţă de cele prevăzute în proiectul iniţial. Materiale inflamabile care decorează incinta… Nu semnez, nu dau aviz!
– Oricum nu contează, băi pompierule, că nu poţi suspenda funcţionarea unităţii. Pentru că nu ai cadru legal. Hahahaha, pompierule!» (…) LEGEA TREBUIE SCHIMBATĂ!!!! POMPIERII SUNT LEGAŢI DE MÂINI ŞI DE PICIOARE”.
sursa: puterea.ro
