UPDATE: Potrivit Mediafax, Cristi Călugăru era șeful postacilor. Călugăru era apropiat al fostului ministru, autor, ca invitat, în Evenimentul Zilei al unor texte de politice de opinie și, potrivit relatărilor a numeroase surse, coordonatorul entității care se prezintă drept ”Echipa de comunicare a Elenei Udrea” și prin care aceasta își transmite mesajele din arest.

de Mirela Neag și Cătălin Tolontan

Eram înjurați pe banii noștri.

Asta susține DNA în referatul prin care cere prelungirea arestării Elenei Udrea. ”Postacii” Elenei Udrea și ai PD-L erau plătiți cu sume provenite din banii deturnați de la buget, care ajungeau la 10.000 de euro pe lună, se arată în documentul pe care procurorii l-au înaintat Înaltei Curți.

Cei despre care Deutsche Welle scria că sînt ”mercenarii retoricii” intrau pe siteurile și pe blogurile considerate cu audiență și-i lăudau pe autorii favorabili sau îi insultau pe cei care făceau dezvăluiri despre Elena Udrea și PD-L.

Cum arăta circuitul?

O persoană anonimizată în referatul procurorilor, ”care se ocupa de comunicare pentru PD-L București și, apoi, pentru Elena Udrea”, primea 3.000 de euro pe lună, banii săi.

În plus, tot din șpagă, alți pînă la 10.000 de euro lunar mergeau la o echipă de ”postaci” cărora persoana de la comunicare le indica în fiecare zi, în scris, care era mesajul pe care urmau să-l propage.

”Postacii” erau monitorizați și plătiți ”la bucată”. Rapoartele cu frecvența în care ei intrau pe siteuri și bloguri și încercau să influențeze discuția ajungeau și la Elena Udrea. Chiar fostul ministru recunoaște că-i veneau rapoartele comentariilor de pe net, dar susține că nu le citea ”pentru că erau mii de mesaje”.

Prin echipa sa de comunicare, Udrea numește toate noile elemente ”povești nemuritoare”. Ea acuză că DNA a selectat ce i-a convenit din confruntarea de joi cu denunțătorii. De altfel, avocatul Marius Striblea a prezentat energic confruntarea drept o victorie pe linie a clientei sale.

În schimb, DNA consideră relevante noile date pe care le înaintează judecătorilor. Și cere menținerea arestării pentru Udrea, Obreja și Breazu. Procurorii susțin că este un pericol public felul în care aceștia priveau fondurile publice ”ca o sursă de care pot dispune discreţionar în funcţie de interesul propriu”.

Pentru Nastasia, Lungu și pentru primarul Resmeriță se cere prelungirea arestului la domiciliu. Iar împotriva lui Topoliceanu nu s-a cerut nici o măsură preventivă.

Procurorii explică motivele pentru care îi tratează pe inculpați diferit. Magistrații par că-și adaptează cumva pledoaria la întrebările și temele care vin dinspre public. Iată cum răspunde DNA, indirect, curentului de nedumerire în privința tratării diferențiate a celor din dosarul Gala Bute, dar și din alte dosare:

1. Unii dintre cei audiați au ajutat la ceea ce procurorii numesc ”stabilirea adevărului”. ”Inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor, au ajutat la stabilirea adevărului şi au formulat denunţuri cu privire la fapte de corupţie şi participanţi care nu erau cunoscuţi organelor de urmărire penală”, scrie în referatul trimis instanței despre cei pentru care nu s-a cerut arestarea decît la domiciliu sau deloc.

2. DNA susține că se luptă cu un sistem infracțional complex, care mănîncă timp și bani ca să fie descifrat. Și că, de aceea, ”este esenţial ca organele judiciare să transmită mesajul că persoanele care ajută la aflarea adevărului vor avea, încă de la început, o situaţie procesuală mai avantajoasă decât cele care au o atitudine nesinceră”.

3. Gîndiți-vă, spun magistrații, că dacă n-am discerne între cei care își recunosc faptele și cei care și le ascund în continuare, atunci toți ar prefera să și le ascundă! ”Tratarea nediferenţiată a tuturor participanţilor la comiterea unei infracţiuni ar reprezenta în realitate un stimulent ca aceştia să încerce să îngreuneze cercetările, cu rezultate inacceptabile pentru eficienţa politicii penale a statului”, susține DNA.

Cererea pentru prelungirea arestării Elenei Udrea se va judeca luni, 23 martie, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Ca și în primul caz, oricare dintre părți va avea dreptul la încă o cale de atac.

 

Sursa: tolo.ro