Aflat în a doua deplasare externă de la începutul mandatului, preşedintele Klaus Iohannis a ajuns marţi la Paris şi, de acolo, miercuri la Bruxelles cu o cursă specială a companiei TAROM care a costat Administraţia Prezidenţială aproape 90.000 de euro, susţin surse oficiale contactate de Gândul. Primul său zbor la Bruxelles, la întâlnirile pe care le-a avut în ianuarie în instituţiile europene şi la Cartierul General al NATO, a costat 49.000 de euro, ne-a transmis, la rândul său, Preşedinţia.

Un calcul artimetic arată că, dacă actualul şef al statului va avea programate, până la finalul anului, un număr egal de vizite externe cu cele ale lui Traian Băsescu în 2005, iar pentru fiecare TAROM ar factura în medie 50.000 de euro, banii de deplasări ai Preşedinţiei nu ar ajunge decât până în august ori septembrie. Diferenţa ar urma să vină la rectificarea bugetară.

Soluţia contractării companiei de stat ori de câte ori fie preşedintele, fie premierul, plecat la rândul său în SUA în această săptămână, ar avea programată câte o deplasare externă este, pe de altă parte, singura în situaţia în care România şi-a vândut în 2012 ultima aeronavă oficială, iar Guvernul a abandonat de câteva luni negocierile pentru cumpărarea alteia. Paradoxul este acela că tot Executivul arăta, în nota de fundamentare a unei ordonanţe din 2013, că justificarea pentru care România intra, prin Ministerul Apărării, în negocieri rapide pentru achiziţionarea unei aeronave speciale erau tocmai costurile ridicate ale statului cu închirierea repetată. Calculele Ministerului Finanţelor de la acea vreme arătau că achiziţionarea în leasing a unui avion de mărime medie ar costa anual statul mai puţin decât situaţia curentă, la final Guvernul rămânând şi cu aeronava. În 2011, 2012 şi 2013, Guvernul a cheltuit între 1,5 milioane şi 6 milioane de euro pe an pentru mentenanţa avioanelor închiriate de la Tarom cu care au zburat preşedintele şi prim-ministrul în delegaţiile în străinătate.

 Întrebat dacă subiectul achiziţionării unui avion oficial mai este de actualitate, premierul Victor Ponta a explicat, pentru Gândul că, în opinia sa, decizia ar trebui să vină de la preşedinte: „Discutăm şi cu preşedintele, că el o să o folosească în primul rând. Şi, dacă avem o soluţie, cu plăcere”.

Ultimele negocieri pentru cumpărarea unui avion în leasing, la mâna a doua, de la Guvernul Italiei s-au purtat, începând cu noiembrie 2013, printr-o comisie guvernamentală specială încredinţată lui Vlad Stoica, şeful Cancelariei Prim-Ministrului. Achiziţia a fost însă ulterior anulată fără explicaţii publice, urmând ca avionul să fie cumpărat, într-un termen nedefinit, de la Tarom.

Telefonul special, la valiză.

La capătul unui an în care Ministerul Apărării Naţionale a lăsat în urmă rolul primit în 2013, prin ordonanţa de urgenţă, în care i s-au dat şi 4 milioane de euro pentru a achita prima rată necesară cumpărării unui avion oficial în leasing, ministrul Mircea Duşa ridică din umeri. „Acum avem alte treburi mai urgente, tocmai am venit de la Bruxelles unde ştiţi foarte bine despre ce este vorba…”, aminteşte Duşa implicit discuţiile despre cele două centre de comandă şi control pe care NATO ar urma să le aibă în România.

Comisia condusă de Vlad Stoica şi-a epuizat, la rândul său, rolul, fără vreun rezultat concret, în momentul în care Victor Ponta a anunţat că scenariul cumpărării avionului din Italia a picat, planul B fiind cumpărarea unei aeronave din flota TAROM pe care Guvernul să o echipeze corespunzător şi care să fie folosită exclusiv de de preşedinte, premier, preşedintele Senatului şi de cel al Camerei Deputaţilor, de miniştri, ca şi de invitaţii lor străini.

În aceste condiţii, zborurile speciale au continuat să fie făcute de preşedinte, de premier sau de delegaţiile de miniştrii fie cu curse de linie, fie, de cele mai multe ori, cu aeronave închiriate, echipate similar cu cele care fac zilnic zboruri civile. În tot acest timp, comunicaţiile speciale, teoretic obligatorii pentru a menţine demnitarii în contact permanent cu instituţiile statului, sunt asigurate printr-o valiză portabilă.

Primul zbor prezidenţial  Bucureşti-Bruxelles-Bucureşti, 216.000 de lei

După rezilierea, în martie 2013, a contractului multianual cu TAROM prin care primilor demnitari ai statului li se pusese permanent la dispoziţie aeronava Airbus 310 botezată „VIP” a companiei de stat, în urma unei dispute între ministrul de atunci al Transporturilor, Relu Fenechiu, şi fostul preşedinte Traian Băsescu, Administraţia Prezidenţială a încheiat, de la preluarea mandatului de către Klaus Iohannis, doar contracte de zbor punctuale.

„În anul 2015 Administraţia Prezidenţială nu a încheiat şi nici nu are în curs de negociere un contract anual sau multianual cu compania TAROM. (…) Organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale reprezintă servicii publice de interes naţional şi sunt realizate de către compania TAROM sau, în anumite cazuri justificate, şi de către alţi transportatori aerieni, în ambele cazuri cu aeronave proprii sau aflate în administrarea companiilor”, a fost răspunsul Preşedinţiei la întrebarea adesată de Gândul privind soluţia care se are în vedere pentru a-i asigura preşedintelui transportul în vizitele externe.

La primul drum, făcut de delegaţia lui Iohannis pe 15 şi pe 16 ianuarie la Bruxelles, cu un Boeing 737 700 al TAROM, Preşedinţia a plătit astfel 216.520,02 lei, echivalentul a 49.000 de euro. Pe viitor, „Administraţia Prezidenţială va încheia contracte pentru fiecare zbor executat, în funcţie de criteriile privind capacitatea de transport (numărul de pasageri prevăzuţi în delegaţie), precum şi asigurarea măsurilor de siguranţă a zborului şi securitate aeronautică a zborului”, se arată în răspunsul trimis de instituţie în urma unei solicitări pe această temă.


Avionul Boeing 737 700 cu care preşedintele Klaus Iohannis a zburat pe 15-16 ianuarie în prima sa vizită de lucru, la Bruxelles

Potrivit unor surse oficiale, cel de-al doilea contract încheiat de Preşedinţie pentru transportul delegaţiei oficiale la Paris şi la Bruxelles în perioada 10-12 februarie  ajunge la 395.000 de lei, echivalentul a 89.000 de euro.

Fără o aeronavă a demnitarilor la scară, Victor Ponta a închiriat la rândul său,pentru deplasările externe din ultimii doi ani, avioane similare, de dimensiuni medii, de la TAROM. Chiar dacă Gândul a cerut în mai multe rânduri Secretariatului general al Guvernului să precizeze care au fost costurile deplasărilor premierului în Germania sau în turneul din Asia, de exemplu, Guvernul a refuzat să dea un răspuns.

Bugetul lui Iohannis

Dacă actualul preşedinte va avea, în primul an de mandat, o agendă similară cu cea a fostului şef al statului în 2005, atunci când Traian Băsescu a intrat la Cotroceni, ar însemnat ca banii alocaţi în acest scop Administraţiei Prezidenţiale să fie deja cheltuiţi până la finele lunii august.

În 2005, preşedintele de atunci a avut programate 33 de deplasări externe în ţări europene, dar şi mai lungi – în SUA, Japonia sau Coreea de Sud, înainte ca România să fie membră a Uniunii Europene. Un calcul care ar include 33 de deplasări pe distanţe medii, precum cea din ianuarie de la Bruxelles, arată că cei 4 920.000 de lei (1,1 milioane de euro) nu ar ajunge pentru mai mult de opt luni.

Bugetul Administraţiei Prezidenţiale în 2015. Sursa: www.presidency.ro

„Probabil că vom primi o diferenţă la rectificarea bugetară, altă soluţie nu există”, arată surse din Administraţia Prezidenţială. În anul 2014, pe final de mandat al preşedintelui Traian Băsescu, atunci când numărul vizitelor oficiale sau de stat s-a diminuat considerabil, bugetul pentru deplasări externe a fost de 4.500.000 de lei, iar în 2013, după rectificarea negativă din vară, de 3.982.000 de lei.

Air Force One al României a ajuns la NATO

România a rămas fără nico aeronavă oficială ca urmare a unui şir de dispute politice. Vechiul avion al ROMAVIA Boeing-ul 707-3K1C Carpaţi, cunoscut drept AIR FORCE ONE al României, folosit de la Nicolae Ceauşescu încoace de toţi preşedinţii, a fost vândut în 2012 pentru 2 milioane de euro şi operează din 2014 în misiuni militare ale SUA şi ale NATO.

La momentul vânzării, aeronava Carpaţi avea interdicţie de aterizare pe aeroporturile europene din cauza nivelului de zgomot care depăşea limitele admise în UE. Pentru zborurile preşedintelui, se obţinea însă o derogare. A doua, de mai mici dimensiuni, a fost scoasă din uz tot din considerenre tehnice.

O tentativă de a înlocui aeronavele oficiale i-a aparţinut premierului Călin Popescu Tăriceanu, în timpul mandatului de ministru al apărării al lui Teodor Meleşcanu. La propunerea ROMAVIA, CSAT a avizat, în mai 2007, cumpărarea a două avioane cu dotări speciale, unul ca transportor oficial al demnitarilor şi unul de rezervă.  La scară mai mică, se dorea apropierea, ca dotări, de aeronava American Air Force One a liderului de la Casa Albă.

Ambele avioane româneşti urmau să aibă radare meteorologice performante şi sisteme anti-rachetă pentru a respinge potenţialele atacuri în zbor şi a indica pilotului traiectoria corectă pentru ieşirea din zona periculoasă. O altă cerinţă erau rezervoarele de combustibil de rezervă şi un sistem de realimentare în zbor, pentru ca avioanele folosite de demnitarii români să nu mai aibă nevoie de escală pentru drumurile transatlantice.

În interior, avioanele erau proiectate, pe hârtie, cu compartimente de călătorie separate pentru demnitar, consilieri şi ofiţerii de protecţie, un dormitor de dimensiuni reduse cu sală de baie, “un birou” de lucru pentru preşedinte sau premier, o magazie de alimente, un punct de prim ajutor şi scară proiprie. Deşi aprobată, achiziţia a fost abandonată din cauza sumei de 300 de milioane de dolari care se vehicula public.

Planurile lui Victor Ponta de a cumpăra, la rândul său, un avion nou au apărut după ce Ministerul Finanţelor a semnalat în 2013 cheltuielile legate de zborurile oficiale cu aeronave Tarom închiriate: „Datele referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale Preşedintelui României şi Prim-ministrului României în ultimii ani arătau că achiziţionarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluţia de închiriere”

Costuri şi de 6 milioane de euro anual au fost atinse în condiţiile în care statutul de avion oficial a fost atribuit unei aeronave din flota TAROM Airbus 310 – VIP, rezervată, echipată şi întreţinută exclusiv pentru zboruri speciale.

Cu ce avioane zboară premierii şi şefii de stat în lume

Printre ţările care au ales un Airbus ca aeronavă oficială se numără Bulgaria – stat ai cărui demnitari zboară cu un A 319 după ce au renunţat la Tupolev ca urmare a accidentului preşedintelui polonez Lech Kaczynski din 2010 –, Brazilia, Armenia, care păstrează încă în flota oficială şi un Tupolev Tu-134, Belgia şi Spania.


Avionul oficial al Guvernului bulgar, Airbus A319. Sursa foto: airliners.net

Cu Boeing zboară, printre alţii, oficialii din Argentina (Boeing 757-200), Azerbaidjan – care au optat pentru montarea unui sistem de bruiaj pe lângă cel anti-rachetă şi de realimentare în zbor pe aeronava Boeing 767-300 – sau Burkina Faso (Boeing 727). Sultanul din Burnei a cumpărat nu mai puţin de 4 Boeinguri de diferite mărimi ca avioane oficiale, iar Australia a achiziţionat în 2002, în leasing pe 13 ani două aparate Boeing 737 Business Jet cu câte o sală de conferinţe.

Croaţia pe de altă parte a optat pentru Challenger CL-604.

Pentru transportul demnitarilor, Franţa a cumpărat în 2011 un Airbus A330-200 personalizat. Pe lângă acesta, Ministerul Apărării are 4 elicoptere Super Puma amenajate VIP rezervate strict pentru delegaţiile în ţară ale primilor oameni în stat.


Aeronava oficială cu care zboară preşedintele Franţei, Francois Hollande şi premierul Manuel Vals

Tot în 2011 şi-a înnoit flota oficială şi Germania. Angela Merkel merge în vizitele externe sau la reuniunile internaţionale cu un Airbus 340-313  VIP denumit oficial „Konrad Adenauer”, dar botezat în presă „Angie One”. În scopul transportării demnitarilor germanii au la disploziţie două aeronave Airbus 319, patru Bombardier Global 5000 de dimensiuni mai mici, şi trei eliciptere Eurocopter AS 532 Cougar.


„Angie One”, la aterizare

Rusia are două aeronave Ilyushin Il-96-300PU pentru zborurile prezidenţiale şi guvernamentale – una principală şi una de rezervă. Avionul oficial a fost reamenajat VIP în 2001 de o companie britanică inclusiv cu pardoseală de marmură, tapiţerie de mătase şi instalaţii sanitare placate cu aur, factura totală depăşind la acea vreme 10 milioane de lire.


Aeronava oficială a lui Vladimir Putin. Foto: airliners.net

Flota oficială din Slovacia are două Tupolev Tu-154s şi două Yakovlev Yak 40s destinate exclusiv demnitarilor. Cu toate acestea, oficialii slovaci merg deseori cu avioane de linie cu argumentul evitării marilor cheltuieli publice.

Unul din cele două avioane Tupolev ale Slovaciei. Foto: airliners.net

În Elveţia s-a optat pentru cumpărarea a patru avioane de dimensiuni mai mici la care au acces atât preşedintele, cât şi cancelarul sau miniştrii federali.

Avionul Cessna 560XL, unul din cele patru ale flotei elveţiene pentru demnitari

 

sursa: gandul.info

 

Comentariile sunt închise.