Calin Popescu Tariceanu: „Problema PNL nu era Chiliman, ci scaderea din sondaje”

Intr-un interviu acordat Adevarul.ro, fostul premier Calin Popescu Tariceanu si-a aratat nemultumirea fata de excluderile lui Andrei Chiliman, Diana Tusa si Vlad Moisescu din PNL  declarand ca “problema PNL nu era Chiliman, ci scadearea in sondaje a partidului”.

Urmariti mai jos interviul integral:

Presedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat, recent, ca partidul este suficient de puternic pentru a-l „intretine“ pe Calin Popescu Tariceanu. Cum comentati aceste afirmatii?

Una dintre marile greseli ale multor politicieni romani este ca, adeseori, coboara discursul politic la o serie de chestiuni de ordin personal. Eu prefer ca interventiile mele sa se refere la proiecte, la idei, la principii, si de aceea nu am sa intru in niciun fel de polemica cu domnul Antonescu. Un singur lucur vreau sa  spun: sunt in PNL membru de 23 de ani si prin ceea ce am realizat in calitate de simplu membru si, odata cu trecerea anilor, in diferitele functii pe care le-am ocupat succesiv, cred ca mi-am castigat un loc in care nu am nevoie de sprijinul domniei sale.

Cum comentati decizia de excludere a lui Andrei Chiliman, Diana Tusa si Vlad Moisescu?

Se va regreta multa vreme decizia de indepartare a unor oameni care si-au adus contributia statornica, indelungata si fidela pentru ideile si valorile liberale sau pentru refacerea PNL. E un capitol pe care nu vreau sa il dezvolt foarte mult. E intotdeauna neplacut cand vorbim despre demitere, excluderi. Un partid mare, modern, democratic nu recurge la astfel de masuri.

Cum vi s-a parut dezbaterea din partid care a dus la excluderea acestora?

Regret foarte mult situatia in care ne aflam. Eu cred ca, daca PNL se confrunta cu o problema,  ideea de a-i critica pe cei care spun ca avem probleme este un reflex nefericit. Eu am spus ca avem o problema, dar problema nu este Andrei Chiliman sau cei care au fost dati afara. Problema pe care noi o avem tine de raporturile noastre cu PSD in USL, de concurenta inerenta in care suntem, chiar daca suntem  parteneri si mai ales de orizontul de timp cand nu vom mai fi impreuna in USL. In momentul de fata, sondajele de opinie arata ca PNL in cel mai bun de caz este intr-o stagnare, daca nu intr-o pierdere de viteza. In cazul in care coabitarea in cadrul USL va insemna o posibila eroziune a PNL, desigur ca trebuie sa luam masuri pentru a ne restabili perceptia si imaginea in opinia publica.

Dar ce ar putea sa intreprinda concret conducerea PNL in acest sens? Liderii PNL reclama faptul ca premierul Ponta acapareaza temele importante.

Premierul, in mod natural, in orice guvern este principalul pol de atractie pentru media. Important este care sunt temele, proiectele cu care vin ceilalti ministri. Si nu doar la nivelul Guvernului. Eu cred ca sunt cateva teme foarte importante in care PNL trebuia sa se manifeste foarte clar, printr-o abordare liberala. Aici am ratat un moment extrem de important – discutarea legii privind retrocedarea proprietatilor. De asemenea, sunt alte doua teme importante – revizuirea Constitutiei si proiectul de regionalizare – in care atitudinea PNL imi ridica semne de intrebare.

In cazul Constitutiei, PNL inregistreaza o schimbare brusca si totala de atitudine. Dupa ce ani de zile noi am pledat pentru o republica parlamentara, acum proiectul de revizuire a Constitutiei prevede mentinerea actualei forme de guvernamant- de republica semiprezidentiala. Pentru cei care spun ca romanii vor un presedinte ales direct(deci imposibil intr-o republica parlamentara) le raspund ca acest lucru este perfect posibil. Intr-o republica parlamentara, presedintele poate fi ales direct de cetateni. Nu cred ca nemtii sau italienii ar fi mai prosti ca noi, si totusi presedintele lor este ales de catre Parlament.

De asemenea, se adauga o notiune complet noua – si anume aceea de sef de stat, ceea ce este foarte grav si periculos. Eu sunt foarte ingrijorat, pentru ca Romania a mai avut sef al statului si in perioada maresalului Antonescu si in perioada comunista. In loc sa ne intoarcem catre spiritul Constitutiei din 1991, cu un sistem in care presedintele este un moderator, este un factor de echilibru, noi intarim pozitia presedintelui in arhitectura institutionala. Nu exista nicaieri in Europa titulatura aceasta de sef al statului intr-o democratie parlamentara. Nu ar trebui sa facem o Constitutie sa ne convina noua, daca PNL o sa dea presedintele, ci facem o Constitutie ca sa evitam situatiile conflictuale din trecut.

PNL in loc sa se angajeze intr-o ampla reforma constitutionala, prefera o solutie de minima rezistenta, care este o modificare a actualei Constitutii, pastrand aceleasi atributii executive ale presedintelui, in contextul in care am vazut cu totii imixtiunile institutiei prezidentiale in activitatea Executivului.

Totusi, nu credeti ca puterile presedintelui scad, in special prin schimbarea articolului privind nominalizarea premierului?

Acest lucru era, practic, inscris si in actuala Constitutie. Numai ca presedintele Basescu a avut o interpretare la limita  a articolului privind nominalizarea primului-ministru. Dar eu ma refer la toate celelalte situatii conflictuale, dincolo de nominalizarea primului-ministru, cu care ne-am confruntat incepand din 2005. Acestea raman potentiale bombe cu efect intarziat, ori de cate ori la Cotroceni va veni o persoana cu un profil mai mult sau mai putin apropiat de actualul presedinte. Si trebuie sa tinem cont ca actuala Constitutie are sadita in corpul ei germenii conflictelor interinstitutionale.

Daca nu-i eliminam, ne vom regasi mai devreme sau mai tarziu in situatii similare cu cele din trecut. Clarificarea de care ati pomenit este aproape penibila. Este atat de normal ca presedintele trebuie sa respecte rezultatul alegerilor in speta votului popular. Daca o facem, e foarte bine, ca sa nu mai avem surprize de genul celor pe care le-am avut.

Care ar fi potentialele „bombe“ care raman in textul constitutional?

Presedintele, astazi, in Romania, practic, controleaza serviciile secrete, justitia, CSM-ul, Curtea Constitutionala. Sunt instrumente de putere pe care Basescu le-a folosit in incercarea lui permanenta de a-si largi atributiile. Daca nu tinem cont de aceste realitati, ne vom gasi, din nou, in situatii similare. In plus, pentru derapajele presedintelui, pentru toate situatiile in care el provoaca conflicte nu exista niciun fel de instrument de control sau de corectie. Exista o singura modalitate, care este una extrema, un instrument de exceptie – ma refer la suspendarea presedintelui. Nu poate fi folosita tot timpul pentru ca produce o puternica destabilizare. Mai mult de atat, au fost doua incercari de suspendare a presedintelui, dar nu au putut fi duse la bun sfarsit. Concluzia este clara: trebuie restrans spatiul de manevra al presedintelui.

Ati mentionat mai devreme ca PNL a ratat momentul dezbaterii privind legea proprietatilor. Ce puteau sa faca liderii PNL?

Noi ne-am multumit sa sustinem legea propusa de premier. Sigur ca aveam o obligatie in calitate de partid aflat la guvernare, dar sunt convins ca putea sa existe o mai buna negociere asupra proiectului care a fost adoptat.

Rezultatul trebuia sa fie scurtarea termenelor pana la care retrocedarile trebuiau facute. In plus, stim bine ca peste trei ani de zile nu vor exista bani pentru despagubiri. Trebuia sa fi recurs la un mecanism care a fost probat, cum a fost Fondul Proprietatea.