Doar 15% dintre cele 400 de sirene din Capitală pot fi acţionate cu dublă comandă, atât electrică, cât şi electronică, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, Daniel Vasile, în urma exerciţiului desfăşurat miercuri pentru testarea şi verificarea unor echipamente din componenţa sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, relatează realitatea.net

UPDATE 11:30 Doar 15% dintre cele 400 de sirene din București pot fi acționate cu dublă comandă, atât electrică, cât și electronică. Vestea a fost dată de purtătorul de cuvânt al ISU București – Ilfov, Daniel Vasile.

„Din păcate, situaţia statistică ne arată că doar 15% dintre aceste sirene pot fi acţionate cu dublă comandă, atât de la locul în care sunt amplasate, cât şi dintr-un punct de comandă existent la primărie, la autoritatea locală sau la dispeceratul ISU. Este o vulnerabilitate şi probabil că ar trebui ca numărul de sirene care să funcţioneze în sistem centralizat să fie mult mai ridicat”, a spus el, potrivit Agerpres.

„În ceea ce priveşte aceste sirene electrice şi electronice, au fost desfăşurate mai multe controale de către inspectorii de prevenire, potrivit atribuţiilor pe care le avem, şi am constatat faptul că la autorităţile locale nu toate sirenele sunt luate în evidenţă, că există probleme în ceea ce priveşte mentenanţa acestora, dar şi probleme în ceea ce priveşte funcţionarea acestora. Au fost făcute atât controale inopinate, cât şi controale tematice, controale planificate”, a spus purtătorul de cuvânt.

El a adăugat că, pe parcursul zilei, la fiecare punct în care se găseşte o sirenă vor fi reprezentanţi ai ISU şi Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

„Vom verifica dacă sirena a pornit şi, dacă a pornit, dacă a funcţionat în parametri corespunzători, astfel că, poate la sfârşitul zilei sau în ziua imediat următoare, vom şti exact câte dintre cele 400 de sirene au funcţionat şi care sunt măsurile pe care ar trebuie să le solicităm autorităţilor locale pentru remedierea problemelor. (…) În bugetele primăriilor trebuie prinse bugete pentru remedierea deficienţelor, dar şi pentru îmbunătăţirea sistemului actual”, a punctat Daniel Vasile.

Sirenele care anunţă situaţiile de urgenţă au sunat, miercuri dimineaţă, în Capitală. Jumătate dintre locuitorii Capitalei nu pot auzi însă alarma. Nu din cauza gălăgiei sau problemelor de auz, ci pentru că sirenele fie sunt defecte, fie nu au mai fost montate în zonele construite după 1989, anunţă Realitatea TV.

Sirenele care anunţă situaţiile de urgenţă vor suna alternativ, în toată ţara, pe parcursul a patru zile, începând de marţi şi până vineri, între orele 10.00 şi 15.00, în cel mai amplu exerciţiu de testare a sirenelor.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, recomandă populației să urmărească informările ISU și DSU referitoare la exercițiul ce va avea loc săptămâna viitoare, la nivel național, pentru testarea și verificarea unor echipamente din componența sistemului de înștiințare, avertizare și alarmare în situații de protecție civilă.

„Este un exercițiu prin care testăm sirenele, obișnuim populația și încercăm să pregătim ce înseamnă fiecare sunet, ce înseamnă când sună așa sau ce înseamnă când sună altfel. Exerciții similiare s-au făcut și în alte țări. Dacă luăm Germania recent a avut loc un exercițiu pe plan național prin verificarea sistemelor de înștiințare publică”, a declarat Arafat joi, într-o conferință de presă la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

El a spus că acest gen de exercițiu nu a mai fost făcut de foarte mult timp și este util pentru a vedea cât de bine se aud aceste sirene.

„Sirenele sunt cele care există la acest moment și, bineînțeles, unul din lucrurile care o să fie analizat în acest exercițiu este dacă s-au auzit peste tot, dacă toată lumea a sesizat că sirenele sunt pornite. Pentru că sunt unii care și-au izolat apartamentele foarte bine și poate că sirenele nu se mai aud așa de bine și atunci sunt sisteme alternative de alertare, (…) cum sunt sistemele pe care vrem să le implementăm în colaborare cu mass-media (…) și am apelat la toți reprezentanții mass-media să ne ajute prin transmiterea unor mesaje instantanee când este vorba de o situație de urgență. (…) Deja avem trei protocoale semnate”, a precizat Arafat.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va desfășura, în perioada 18 — 21 aprilie, un amplu exercițiu, la nivel național, pentru testarea și verificarea unor echipamente din componența sistemului de înștiințare, avertizare și alarmare în situații de protecție civilă — PROCIV 2017.

Simulările vor începe marți, iar timp de patru zile vor fi verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înștiințare către autorități, cât și modul de funcționare a mijloacelor de alarmare a populației (sirene) existente la nivelul comunităților.

În perioada vizată, locuitorii Capitalei și cei din județele țării vor auzi semnalul de alarmare, compus din cinci sunete a câte 16 secunde fiecare, în intervalul orar 10,00 — 15,00. De asemenea, în funcție de caracteristicile tehnice, vor fi testate și echipamentele care permit transmiterea mesajelor de avertizare vocală către populație.

IGSU le recomandă cetățenilor să rămână calmi și să urmărească informările inspectoratelor pentru situații de urgență. Mesajele tip voce vor fi particularizate cu sintagma „Exercițiu”.

Înștiințarea, avertizarea, pre-alarmarea și alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecție a populației și bunurilor materiale, precum și pentru limitarea efectelor dezastrelor. Cele mai des întâlnite situații în care este alarmată populația, prin intermediul sirenelor electrice și electronice, au loc pe timpul inundațiilor, când este semnalată iminența producerii unor viituri care să pună în pericol viața persoanelor. De asemenea, sistemul de înștiințare-alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanțe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecției populației civile poate fi utilizată și pe timpul conflictelor armate.

La nivel național, există peste 7.700 astfel de mijloace, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situații de protecție civilă, modul de acționare a acestora fiind realizat local sau centralizat, din dispecerate.