Curtea Constituțională a României (CCR) dă o lovitură decisivă structurilor sindicale actuale din România, anulând o prevedere fundamentală a Codului Muncii. Printr-o decizie din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr.950 din 22.12.2015, au fost declarate neconstituționale dispozițiile art.60 alin.(1) lit.g) din Legea nr.53/2003 — Codul muncii. Conform acestor dispoziții, concedierea unui salariat nu poate fi dispusă „pe durata exercitării unei funcții eligibile într-un organism sindical, cu excepția situației în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârșite de către acel salariat”. Aceasta înseamnă că, de acum înainte, liderii de sindicat pot fi concediați mult mai simplu, aproape ca orice angajat.
Dumitru Costin, BNS: „Liderii de sindicat incomozi vor zbura pe capete”
La o primă vedere, decizia CCR, luată la sesizarea societății austriece de panificație Goodmills SA (care a preluat, în România, Titan SA), va genera abuzuri din partea angajatorilor. Aceștia se pot acum descotorosi rapid de liderii de sindicat incomozi, fixându-le norme de muncă pe care să nu le poată îndeplini. „Dacă lucrurile rămân așa, din clipa de față liderii de sindicat incomozi vor zbura pe capete”, spune Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS). Tot Costin afirmă, însă, că decizia CCR ar putea forța schimbarea în bine a mișcării sindicale din țară: „Mișcarea sindicală este obligată să se profesionalizeze, ca să supraviețuiască. Până acum, deși funcția de delegat sindical de întreprindere există în standardele ocupaționale, nu a fost băgată în seamă. S-a preferat situația asta, în care există o relație de interdependență între angajator și liderul de sindicat. Pe de o parte, liderul de sindicat nu poate face prea multe pentru cei pe care îi reprezintă, fiind la cheremul angajatorului, pe de altă parte poate abuza de postura sa, cum s-a și întâmplat”.
Costin: „Mulți lideri au abuzat de postura lor”
Au existat situații, precum cea a unei fabrici de bere, în care liderul de sindicat a rămas singurul angajat în firmă, tocmai fiindcă nu putea fi concediat, spune președintele BNS. „În alte cazuri, s-au înființat sindicate mici, cu doar câțiva membri. Au existat multe acțiuni în instanță ale Mital Steel, pentru că, după privatizare, s-au înființat zeci de organizații sindicale. Erau peste 100 de lideri sindicale la cinci mii de angajați”, adaugă Costin, care avertizează, însă, că problema este mai complexă și se impun adaptări legislative la decizia CCR. „Se impune o unificare a legislației, pentru a se permite o bună reprezentare a intereselor angajaților și în cazul firmelor mici și mijlocii. Într-o firmă cu, să zicem, 100 de angajați, dintre care 80 sau 70 sau 50 sunt într-un sindicat, este limpede că un lider de sindicat nu poate fi susținut financiar din cotizațiile acestora, astfel încât să nu mai depindă de salariu. Există două soluții: fie se acceptă ca un lider de sindicat să poată reprezenta mai multe firme, fie se face delegare de negociere -a problemelor de natură sindicală (n.r.)- către federație”.
Avocatul Poporului, opinie contrară cu a magistraților CCR
În Decizia CCR se precizează că Avocatul Poporului, consultat în legătură cu sesizarea societății Goodmills, a considerat că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, nefiind încălcate prevederile articolului 16 referitoare la egalitatea în drepturi („Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”). „Salariații se află într-o situație diferită față de salariații lideri sindicali, întrucât numai aceștia din urmă contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților”, motivează instituția condusă de Victor Ciorbea. „Prevederile de lege criticate trebuie coroborate cu art.220 alin.(2) din Codul muncii și cu cele ale art.10 din Legea dialogului social nr.62/2011 și, ca urmare, protecția liderilor sindicali nu este absolută, concedierea acestora fiind posibilă în toate celelalte cazuri prevăzute de Codul muncii (pentru motive care țin de persoana salariatului sau pentru motive care nu țin de această persoană — art.61 și 65)”, se mai precizează în punctul de vedere al Avocatului Poporului.
Deși li s-a solicitat, „președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate”.
Cititi mai mult pe puterea.ro
