Gelu Voican Voiculescu, omul care a fost vioara întâi în procesul fostului președinte al României Nicolae Ceușescu, în loc să își vadă de bătrânețe face și desface încă jocurile în Guvernul Dacian Cioloș. Asta după ce a avut numeroase funcții bine plătite în Guvernele României, posturi care se datorează în mare ex-președintelui Ion Iliescu, al cărui apropiat este, potrivit libertatea.ro
Cum este posibil? Simplu, pensionarul este angajat pe post de consilier al ministrului secretar de stat pentru problemele revoluționarilor, Adrian Sanda. Voiculescu bagă lunar în buzunar din banii românilor peste 2500 de lei, la care mai adaugă și pensia de 2000 de lei.
”Nu știm ce caută Voican ca și consilier al ministrului. Omul ăsta a făcut doar rău celor care s-au jerftit în Decembrie 1989. Am auzit că are un cuvânt greu atunci când este vorba despre validarea sau nu a unui dosar de revoluționar”, ne-au spus mai mulți revoluționari.
Cine este Gelu Voican Voiculescu
Gelu Voican-Voiculescu s-a născut pe 8 februarie 1941, în București. viceprim-ministru în Guvernul provizoriu Petre Roman (1989-1990). De asemenea, a fost senator de Buzău în legislatura 1990-1992, ales pe listele partidului FSN, precum și ambasador în Tunisia și Maroc.
Gelu Voican Voiculescu provine din familia principelui Mihail Sturdza, ministru de externe în guvernul național-legionar.
În anul 1970 a fost arestat și anchetat pentru atingere adusă securității statului prin trădare de secrete de serviciu și spionaj economic, fiind considerat un agitator periculos în rândul tinerilor. Gelu Voican a argumentat ca motive adevărate ale arestării sale faptul că a fost implicat în demonstrația studenților din ziua Crăciunului din 1968, fiind în legătură cu Ana Șincai, cea care a condus această demonstrație. A fost eliberat din închisoare după trei luni, fără nici o condamnare din lipsă de probe.
În iulie 1985 este arestat din nou și condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare în baza articolului 166 din Codul penal de la acea vreme – „propagandă împotriva orânduirii sociale“, fiind acuzat de difuzare de manifeste anticomuniste. Ulterior, potrivit propriilor mărturisiri, Gelu Voican Voiculescu a fost și actorul unui proces de drept comun, fiind acuzat de înșelăciune în dauna avutului obștesc prin falsificarea unor deconturi și însușire de bani pentru niște deplasări. Motivele presupuse ale arestării sale sunt, după Gelu Voican, faptul că avea xeroxate zeci de cărți pe teme legate de ezoterism și de aspectele inițiatice ale societăților secrete.
Gelu Voican Voiculescu a participat activ la evenimentele din timpul Revoluției din decembrie 1989. El a participat ca delegat al Frontului Salvării Naționale, alături de gen. Victor Atanasie Stănculescu și de prof. Virgil Măgureanu, la procesul intentat lui Nicolae Ceaușescu din 25 decembrie 1989 și la execuția liderului comunist. Tot el s-a ocupat și de înhumarea soților Ceaușescu.
După Revoluția din decembrie 1989, el a deținut funcția de viceprim-ministru în primul guvern provizoriu și responsabil cu controlul serviciilor secrete (28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990).
Printr-un decret semnat în 26 decembrie 1989 de către Ion Iliescu, Direcția Securității Statului era trecută în componența Ministerului Apărării Naționale. În data de 31 decembrie 1989, imediat după arestarea gen. Iulian Vlad și a apropiaților acestuia, președintele CFSN, Ion Iliescu, l-a numit pe Gelu Voican Voiculescu, la acea dată viceprim-ministru în Guvernul provizoriu, în funcția de comandant al structurilor fostului „Departamentul al Securității Statului”
Începând din 2 ianuarie 1990, generalul Nicolae Militaru, împreună cu Gelu Voican Voiculescu, a coordonat preluarea de către MApN a Securității, trecându-se la analizarea organigramei acesteia și la creionarea viitoarelor structuri informative ale României. Ele au avut ca bază personalul și logistica Securității. Până în martie 1990 (când a fost înființat Serviciul Român de Informații), Gelu Voican s-a ocupat de gestionarea arhivei fostei Securități.
În urma alegerilor de la 20 mai 1990, a fost ales senator de Buzău pe listele FSN (Frontul Salvării Naționale). În calitate de senator a făcut parte din Comisia de validare. A demisionat din Parlamentul României la data de 19 martie 1992 (demisie aprobată prin Hotărârea Senatului nr.12/1992).
În anul 1994, Gelu Voican a fost numit în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar în Tunisia de către președintele Ion Iliescu.
După alegerile din noiembrie 2000, Voiculescu a început demersurile pentru a-și continua cariera diplomatică. A fost acreditat în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Maroc. S-a reîntors în România în ianuarie 2005, după încetarea mandatul său de ambasador.
În anul 2004 a fost numit de președintele României Ion Iliescu membru al Colegiului Național al Institutului Revoluției Române.
