Grenada referendumului pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu, inconștient amorsată de Victor Ponta și de Crin Antonescu, a explodat în mâinile ministrului de interne, făcând prima victimă importantă chiar în rândurile USL. Ioan Rus, deja fost ministru, și-a dat demisia de onoare.
Semn că, în afară de onoare, și aceea personală, pentru complotiști cam totul pare pierdut. Ca ministru de interne, a promis un referendum ca la carte. Ce a ieșit din cărți i-a nemulțumit profund pe complotiști. Deși a fost prelungită cu o lună, suspendarea președintelui ales pe o cale cât de cât legală pare compromisă. Deși certificase actualizarea listelor electorale înainte de referendum și le reconfirmase imediat după, o zi mai târziu ministerul său devenise o adunătură de tembeli inconștienți care nu mai putea garanta exactitatea listelor! În încercarea de a diminua convenabil numărul celor cu drept de vot înscriși în listele electorale, omul cunoscut pentru seriozitatea lui ardelenească, cu un exces de zel care friza ridicolul, s-a angajat în efecturea unui „mini-recensământ” de „trei secunde”, cu consultarea lui „nea Vasile”, pe care nimeni nu-l ceruse și de care nimeni nu avea nevoie.
Onorabilul demisionar a invocat „critici și presiuni” din toate părțile, începând cu Traian Băsescu și terminând cu Crin Antonescu. Și, cum nu a vrut să accepte ca ministerul de interne să devină părtaș la nerespectarea legilor, a preferat demisia. Dar, în înșiruirea celor care au făcut presiuni, l-a omis pe cel care l-a executat public, și anume Victor Ponta. „Afirmația lui Ioan Rus din 24 iulie conform căruia numărul total al cetățenilor cu drept de vot este de 18,2 milioane persoane, nu a fost adevărată”, fără să precizeze care era și de unde știa el adevărul, dacă nu cumva sursa era atotștiutorul Crin Antonescu.
Este adevărat, tot Victor Ponta a dorit aducerea lui Ioan Rus în guvern, în ciuda opoziției unora din PSD. Gurile rele susțin că rolul decisiv în alegeare l-a jucat nu seriozitatea politicianului, ci generozitatea cu care i-a sponsorizat pasiunile automobislitice. Însă gura țațelor social-democrate e solobodă. Ioan Rus a fost un ministru performant în guvernul Năstase. Iar ca politician a dorit o reformare a social-democtației românești, cu eliminarea strigoiilor comunismului de tip Ion Iliescu, afirmând textual că, pentru punerea în prim-planul guvernării a interesului național, este „nevoie de bărbați, nu de curve”.
Revenit la guvernare, ardeleanul a dat semne de adaptare la preacurvia miticilor bucureșteni. După condamnarea definitivă la închisoare a lui Adrian Năstase, Ioan Rus a jucat un rol jalnic în afacerea cu sinuciderea ratată a fostului coleg de partid. Mai apoi, tot din exces de zel, a intervenit public și în apărerea plagiatorului Victor Ponta, cu explicația, penibilă pentru inginerul care cunoaște „măsura”, că „de la Platon și Aristotel încoace toată lumea plagiază”.
Semn clar că un contact prea strâns cu admiratorul lui Mao, Victor Ponta, și cu scutierul lui liberal, Crin Antonescu, prostește. Închircește uzul rațiunii. Exemplul cel mai trist, Andrei Marga, alt clujean, universitar serios și onorabil profesor de marxims-leninism, devenit, în mai puțin de trei luni, un penibil ministru de externe.
– articol publicat de Radio Europa Libera –
