iohannis obama

La nici doi ani de la investire, președintele României a produs o serie de dezamăgiri, e în cădere liberă în sondaje și determină creșterea numărului celor care se întreabă dacă va apuca să-și termine mandatul. În planul vulnerabilităților, sunt cel puțin două care se reclamă a fi majore, iar una dintre acestea s-ar putea să fi constituit baza unui foarte tăios avertisment venit zilele astea, de peste ocean.

Cele două vulnerabilități sunt problema casei lui Iohannis, care poate duce spre un dosar penal măcar pentru Prima Doamnă, dacă nu și pentru președinte, aceasta fiind o chestiune, să zicem, personală; a doua o reprezintă relația dubioasă cu austriecii de la Schweighofer, firma care, de ani de zile, exploatează sălbatic pădurile românești.

Deși îngropată mediatic, probabil la ordin, în ultimul an, problema relației dintre Iohannis și Gerald Schweighofer, patronul firmei austriece, e foarte acută. Cei doi se cunosc personal de mulți ani de zile, dinainte de aventura cotrocenistă. Dan Mihalache, fosta mînă dreaptă a lui Iohannis, a fost și el deconspirat ca lobbyist vechi pentru austrieci. În plus, președintele Iohannis a respins, la un moment dat, noul Cod Silvic (care prevedea limitarea tăierilor, între altele) exact cu argumentele firmei Schweighofer, ceea ce nu prea a mai lăsat loc de dubii: șeful statului român are o legătură strînsă cu devalizatorii pădurilor românești.

Distrugerea în regim accelerat a pădurilor țării e o problemă, poate, mai gravă decît mult comentata corupție, cel puțin din anumite puncte de vedere: ea produce efecte nu doar economice, ci și naturale, afectează chiar clima, fauna, favorizează inundațiile etc. În plus, dacă în cazul corupției există șansa recuperării prejudiciilor, în cazul pădurilor tăiate, răul se va îndrepta doar peste 30-40 de ani.
Cu toate acestea, problema defrișărilor din România – legale și, mai ales, ilegale – care îngrijorează multe state europene, nu pare să-l atingă prea tare pe președinte. Nici Guvernul, nici SRI și nici DNA.

Cineva ține să-i reamintească această chestiune lui Iohannis, însă.
Și încă într-un mod foarte interesant și subtil.

E vorba de americani.
La recepția de vineri, de Ziua SUA, a existat, pentru a doua oară după revoluție, o anume temă a petrecerii, și anume protejarea pădurilor.

În discursul său, ambasadorul Hans Klemm a declarat:

“Împreună, în calitate de aliați, parteneri și prieteni, putem avea o contribuție decisivă la asigurarea unei Europe întregi, libere și în pace. Și, în concordanță cu tema recepției din această seară — parcurile noastre naționale — putem căuta modalități de colaborare pentru protejarea pădurilor, platourilor, pășunilor, munților, râurilor și pârâurilor, florei și faunei noastre sălbatice, a căror existență depinde, generații de acum înainte, de sănătatea mediului înconjurător”.

Curtea ambasadei, unde a avut loc recepția, a fost, totodată, decorată cu panouri uriașe cu fotografii din marile parcuri naturale americane.

Stranie opțiune tematică.
Europa fierbe, UE a început să se deșire, SUA își pierd aliatul numărul unu de pe continent, bursele și monedele naționale se prăbușesc, Germania ridică glasul, Rusia se învîrtoșează, liderii europeni se înjură în public, NATO se pregătește de măsuri drastice, pe teritorul țării noastre trec trenuri încărcate cu tancuri, iar americanilor le arde de pădurile mioritice.

Greu de înțeles această preocupare bruscă pentru mediul de la noi, mai ales din partea unei țări de care ne desparte un continent și un ocean.
Doar dacă nu cumva americanii au ales să dea un anume mesaj președintelui Klaus Iohannis.
Bazîndu-se, probabil, pe  informații grele pe care le au în scandalul Schweighofer.
Să nu uităm că anchete foarte serioase pe această temă au fost realizate, în România, de Environmental Investigation Agency (EIA), un ONG american care a dovedit că firma austriacă Schweighofer-Holzindustrie se folosește inclusiv de lemn tăiat ilegal la noi.

La recepția de vineri, s-ar putea ca americanii să fi bătut șaua ca să priceapă iapa.
O fi priceput? Și dacă da, la ce evenimente ar trebui să ne așteptăm în viitorul apropiat?

 

Sursa: inpolitics.ro