Scandalul zilei de azi vine de la Bruxelles, unde comisarul european Corina Crețu face obiectul unor dezvăluiri jenante din partea unei publicații europene, privind așa-zise tare de comportament, atît personal cît și instituțional. Prima impresie e că România se face iar de rîs în fața Occidentului din pricina slabei calități a materialului uman; o analiză mai atentă, însă, prezintă lucrurile într-o cu totul altă lumină.
8 dintre cei 19 angajaţi de la cabinetul comisarului european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, şi-au dat demisia în ultimul an, din cauza obiceiurilor acesteia, scrie publicaţia europeană Politico, citată de siteul stiripesurse.ro. Numărul neobişnuit de mare de demisii vine pe fondul îngrijorărilor cu privire la programul de muncă lejer al Corinei Creţu, dar şi a tentinţei sale de a combina călătoriile oficiale cu excursiile de relaxare. De asemenea, comisarul european îşi pune angajaţii să-i rezolve problemele personale: să-i ducă hainele la spălătorie, să-i facă piaţa şi să-i plimbe membrii familiei cu maşina, mai scrie politico.eu.
Mai mulţi consilieri au plecat pentru că se temeau că nu vor fi în stare să o apere în cazul unui scandal.
Politico vorbit cu 11 foști și actuali angajaţi de la cabinetul Corinei Creţu. O copie a programului din ultimul an al Corinei Creţu, obţinut de Politico, arată că de multe ori aceasta nu avea întâlniri în zilele de luni, joi și vineri.
Dintre cei 28 de comisari, Crețu are una dintre cele mai mari rate de absenteism la ședințele săptămânale ale Comisiei, lipsind la aproape un sfert dintre ele. Membri ai staff-ului său au dezvăluit şi că politiciana fumează în birou, încălcând astfel o regulă a Comisiei. Când i s-a atras atenţia că nu are voie să fumeze, aceasta ar fi zis că “în România, un ministru poate să facă orice vrea”.
Ca şefă al politicilor regionale, Corina Creţu gestionează o treime din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, peste 350 de miliarde de euro, pentru proiecte de dezvoltare în regiunile mai sărace din Europa. Până în prezent nu au existat plângeri oficiale cu privire la comisarul european se mai afirmă în materialul amintit.
Așa cum spuneam, dacă analizăm lucrurile la rece, aproape ne încearcă un hohot de rîs: va să zică avem un comisar european care fumează în locuri nepermise, folosește mașina de serviciu în scopuri familiale și își trimite rufele la spălătorie prin membri ai propriului staff.
Iar angajații de la cabinetul său – o sinecură bruxelleză gras plătită la care visează probabil milioane de tineri europeni – sunt atît de indignați încît pleacă pe capete. Și mai hilar e motivul oficial: teama că nu o vor putea apăra în cazul izbucnirii unui scandal.
Uau, cît conștiință!
În uriașul mecanism birocratic de la Bruxelles, atît de criticat în ultimii ani, avem angajați nemulțumiți că se muncește prea puțin și că șefii lor lipsesc prea mult din peisaj.
În plus, dau declarații scandaloase off the record presei din Bruxelles în care își exprimă fix teama de scandal. E ca și cum ți-ai trata arsurile cu ajutorul fierului de călcat.
În realitate, e mai mult decît probabil că asistăm la un nou episod al războiului purtat contra actualei conduceri a Comisiei Europene, a președintelui Juncker în special, de anumite cancelarii, începînd cu Washingtonul și Londra, știut fiind că luxemburghezul e doar prelungirea politică a Angelei Merkel.
Acuzațiile mai puțin picante, mai serioase, la adresa Corinei Crețu, precum programul lejer de muncă, sunt, de fapt, acuzațiile la adresa întregului grup de comisari europeni aleși de Juncker și nu sunt de ieri, de azi.
În aprilie, Wall Street Journal relata, citat de Mediafax, că preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, şi mai mulţi comisari europeni obişnuiesc să petreacă weekenduri prelungite în ţările de origine, unde îşi stabilesc întâlniri lunea sau vinerea.
Juncker era acuzat adesea că ar fi un preşedinte mai mult absent al Comisiei Europene. Existau plângeri că ar delega prea mult din munca sa şi că ar fi prezent la biroul său din Bruxelles doar două-trei zile pe săptămână, stabilind “dejunuri de lucru” în ţara sa de origine, Luxemburg.
Real Time Brussels a realizat un top pornind de la numărul zilelor de luni şi vineri în care comisarii au întâlniri în ţările de origine, pe primul loc fiind comisarul european pentru Economie, francezul Pierre Moscovici, cu 13 week-end-uri, urmat de Comisarul pentru Concurenţă, daneza Margrethe Vestager, și de Juncker însuși.
Iată, deci, că nu Corina Crețu e oaia neagră a lotului comisarilor europeni; nu e nici versiunea feminină a lui Stahanov, desigur, dar cum să acuzi un comisar european de lipsă de activitate cînd însuși președintele CE îl ”surclasează” la acest capitol?
(Nu mai vorbim de alt mare paradox: în timp ce o droaie de politicieni autohtoni sunt acuzați că ard gazul pe afară, Corina Crețu e condamnată că petrece prea mult timp în România!)
În ultima perioadă, cum se știe, atacurile la adresa Angelei Merkel și a lui Juncker s-au întețit, mai ales pe fondul crizei imigranților și al atentatelor de la Paris. Vocile critice la adresa lui Juncker, în frunte cu Marea Britanie, Olanda și Suedia – care s-au opus din start alegerii acestuia la șefia CE – se întețesc, în timp ce Merkel însăși are probleme majore, inclusiv în interiorul coaliției de guvernămînt din Germania.
Declarațiile pro-Rusia ale lui Juncker, ori faptul că a cam ”uitat” de Crimeea, nu au făcut decît să pună gaz pe foc, multiplicînd corul criticilor săi, în ultimele două luni.
Săptămîna viitoare, la cogresul CDU din Germania, cancelarul Angela Merkel s-ar putea confrunta cu o situație atît de dificilă încît să fie nevoită să se retragă din funcție înaintea expirării mandatului.
Dacă acest lucru se va întîmpla, soarta lui Juncker devine cea a unei frunze în vînt.
Să ne mai mire, în acest caz, înmulțirea atacurilor, directe ori indirecte, la adresa liderului Comisiei Europene?
Din acest punct de vedere, articolul anti-Crețu din politico.eu e menit să-i șubrezească și mai mult poziția luxemburghezului, sugerînd că a avut mînă proastă la selectarea comisarilor europeni, pesedista devenind doar o victimă colaterală în marile ”meciuri” europene.
sursa: inpolitics.ro
