BN24.RO Patrimoniul Gojdu, piatra de moară de la gâtul lui Mihai Răzvan Ungureanu | Povestea complicității cu Tăriceanu

După tezaurul de la Moscova, averea Gojdu este de departe cea mai mare pierdere pe care a suferit-o România în istoria sa recentă. Evaluată la peste 1 miliard de euro și lăsată moștenire prin testament până în anul 2070 de românul născut machedon, Emanuil Gojdu, comoara națională a fost lăsată în uitare. Din nefericire, guvernele de după 1990 au îngropat orice şansă ca statul român să pună în aplicare testamentul lui Emanuil Gojdu.

Mai mult, în octombrie 2005, premierul Tăriceanu și ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu au semnat cu guvernul maghiar un controversat acord care prevedea, contrar voinței lui Gojdu, înființarea unei fundații publice româno-ungare. Aceasta ar fi urmat să fie susținută anual financiar de cele două guverne – având ca bază moștenirea sa. Scopurile fundației ar fi fost selectarea de bursieri români sau maghiari, sprijinirea funcționării muzeului și a bibliotecii „Emanoil Gojdu”, precum și susținerea de manifestări expoziționale, conferințe și programe științifice.

Acordul a fost blocat trei ani în Parlament, după ce, criticii actului promovat legislativ printr-o ordonanță, au susținut că România ar ceda gratuit patrimoniul Fundației Gojdu și că, în acest fel, ar recunoaște naționalizarea ungară a averii din 1952. În 2008, ordonanța a fost respinsă definitiv de Parlament.

Astfel, ultimul act legal dintre Ungaria și România privind bunurile Fundației Gojdu este Acordul între România și Ungaria privind reglementarea definitivă a afacerilor interesând Fundația Gojdu, semnat la 27 octombrie 1937, potrivit unui document al Ministerului Afacerilor Externe, remis în urmă cu puțin timp la solicitarea jurnalistului Dan Tănasă.

În baza acestui Acord, Ungaria se obliga să predea României ”întreg patrimoniul Fundațiunii Gojdu care se regăsește pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile și obligațiunile aferente, și aceasta pentru ca zisul patrimoniu să fie pus la dispoziția organului reprezentând Fundațiunea”. Potrivit MAE, Anexa Acordului din 1937 prezenta inclusiv o listă a bunurilor Fundațiunii de pe teritoriul ungar, iar partea română încă urmărește executarea acestui acord.

Care este moștenirea lui Emanuil Gojdu pentru România

Emanuil Gojdu a fost fiul unui bogat negustor de vite din Oradea, oraș în care a copilărit și unde a absolvit și Academia de Drept. A plecat să profeseze însă în una dintre cele două capitale ale Imperiului Austro-Ungar, Budapesta, unde a devenit unul dintre cei mai renumiți, dar și bogați apărători. S-a implicat permanent în viața și politica românească, iar în 1861 a fost numit prefect al Caraşului, un judeţ cu populaţie majoritar românească, iar 5 ani mai târziu a fost ales deputat.

Emanuil Gojdu nu a avut copii, aşa că pe 4 noiembrie 1869, când şi-a redactat testamentul, şi-a lăsat toată averea Fundaţiei Gojdu cu scopul de a oferi burse de studiu „acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care se ține de religia răsăriteană ortodoxă”, iar fundaţia făcut acest lucru până la prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar în anul 1918. Între 1870 şi 1917, fundaţia a acordat peste 5.600 burse, inclusiv lui Traian Vuia, Octavian Goga, Petru Groza şi Victor Babeş. În 1911 avea o avere estimată la 2,5 tone de aur, fiind totodată proprietara mai multor clădiri din centrul Budapestei, cunoscute azi sub denumirea de „Curţile Gojdu”. Avocatul a cerut şi ca o parte din bani să fie investiţi în acţiuni şi bunuri imobile, astfel încât să producă fondurile necesare pentru generaţiile viitoare.

La puţin timp după redactarea testamentului, Gojdu a murit la Budapesta, iar prietenul său, mitropolitul Andrei Şaguna, a devenit primul preşedinte al fundaţiei. Clădirile fundaţiei au ajuns acum în folosinţa unor dezvoltatori imobiliari, iar despăgubiri băneşti nu s-au dat.

Moștenirea lui Ungureanu pentru România

În anul 2012 Mihai Răzvan Ungureanu, fost membru al fundației miliardarului maghiar Geroge Soros, a fost recompensat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Pecs pentru servicii aduse statului maghiar. Asta după ce, în anul 2012, în scurtul său mandat de 72 de zile, Mihai Răzvan Ungureanu a dat o hătărâre de Guvern privind înfiinţarea liniilor maghiare de studii la UMF din Târgu Mureş. Actul normativ, contestat de conducerea UMF Târgu Mureș, prevedea că la universitate va fi înfiinţată o nouă facultate, cu programe în limbile română, maghiară şi engleză.

Imediat după venirea la putere, Guvernul Ponta a anulat această hotărâre.

sursa: bn24.ro