Bilanțul ANAF, un fel de vânătoare de vrăjitoare | Hotnews: 232 de firme închise, o vodca, multe bonuri fiscale și câteva zile de foc

„Vom ajunge si la periferie, dar am inceput curatenia de la centru. Nu se poate ca intr-o capitala europeana sa colcaie de evaziune chiar centrul” – asa justifica, joi, Gelu Stefan Diaconu, seful Fiscului, „urgia” pornita impotriva micilor evazionisti din Bucuresti. Tot joi, in timp ce seful Fiscului dadea interviu la HotNews.ro, am luat-o la pas prin carciumile de la marginea Bucurestiului sa vedem cum asteapta patronii de cartier „furtuna” fiscala promisa de seful ANAF.

Pana la iesirea din Bucureti spre Jilava, si drumul cu tramvaiul spune ceva despre comertul fara taxe din Romania. Doua tiganci – o copila de vreo 14 ani si mama-sa – umbla de la un capat la celalalt al vagonului, sugrumate de cate o ladita legata de gat, plina cu pachete de servetele, plasturi, brichete, pixuri si alte nimicuri.

S-asaza amandoua pe cate un scan, rupte. Azi, merg prost afacerile, tramvaiul e aproape gol. „Ce-aveti, fa, acolo? Servetele?”. Tiganca tresare din picoteala. „E trei la un leu” – ii mai vine inima la loc, era un calator lovit de guturai. In tramvaiul 25, in cartierul Progresul, controlorii RATB sunt spaima comertului, nu Antifrauda de la ANAF. Cu laditele de gat si cu ochii-n patru, asa traiesc zi de zi.

Vanzatoare ambulanta in tramvai

Si la Roma, la Berlin, la Bruxelles am vazut amarati care supravietuiesc din micul comert informal. Cu o diferenta: la ei, sunt africani, arabi, filipinezi- intr-un cuvant, imigranti fugiti de razboi si foame. La noi, sunt tigani-romani, romani-romani, pe scurt, romani de-ai nostri. 40% din populatia Romaniei e supusa riscului de saracie si excluziune sociala, iar 17,2% dintre tinerii romani cu varste intre 14 si 24 de ani nici nu merg la scoala, nici nu sunt incadrati oficial in munca, potrivit datelor Comisiei Europene de la nivelul anului 2013.

La captul tramvaiului 25, spre Jilava, vilele cu turnulete ale clanului Gruia domina skyline-ul. La poalele uneia dintre ele, intr-o ghereta din tabla, gasesti o bere la sticla, fara pahar, sau o cafea la automat. „Tanti Veronica” – cum zice ea ca o cheama, sau „tanti Jeni” cum o striga clientii care par sa o cunoasca – povesteste ca a deschis barul de doua luni, dar n-a mers deloc pana acum.

Ghereta in care se lafaie 7-8 mese si un bar e a familiei Gruia, iar ea le plateste chirie 500 de euro pe luna. „Dar mai am si terasa”, isi face ea calculul. O bere rezonabila e 5 lei. Fara bon – casa de marcat o tine pe o masa, scoasa din priza.

„Mama Veronica” si casa ei de marcat

Sub casa stinsa – 2-3 caiete studentesti pe care tine evidenta betivilor care beau pe datorie. „25 de milioane (de lei vechi, fireste – nr) am de strans pana acum. Asa-s oamenii, le dai pe datorie si pe urma stai sia stepti dupa ei”, se plange ea, presata de furnisori sa le plateasca marfa. Numai intr-o ora doi furnizori au venit dupa bani. „N-am, uite sticla de vodca plina, am dat un pahar saptamana asta. Am facut credit sa platesc chiria”, li se plage femeia, ca Rebengiuc in Ilie Moromete.

Are spre 70 de ani, cercei din aur si coafura „permanent” – gen gestionara de depozit sau vanzatoare-sefa la alimentara, pe vremea lui Ceausescu. „Am 44 de ani de comert”, se lauda „mama Veronica”, dupa cum scrie pe bar, sau „tanti Jeni”, cum o striga un client. „Am avut sala de jocuri in Luica. Fii-mea si cu gineri-miu sunt patronii, eu sunt, pe procura, administrator, ma ocup de tot”, se mai impauneaza ea putin.

„De Circa Financiara nu va e frica, de astia de la Fisc? N-ati vazut ce e la televizor?!”.

„Pai, de ce sa-mi fie frica, daca sunt corecta? Si daca ma inchide, ce. N-are ce sa-mi ia, ca n-am vandut nimic. Daca ma inchide, deschid imediat alta firma si inchiriez spatiu in alta parte”, braveaza „mama Veronica”. De dimineata pana la pranz a spart la seminte si a crantanit la pufuleti cu casa de marcat scoasa din priza, mot peste caietele cu datornici. „Asa sunt oamenii, le dai pe datorie, ii mai si ajuti, ii mai dai la unul doua milioane ca are urgenta si uita sa vina cu ei inapoi”.

Zareste doi ametiti la usa – un tigan si un roman, muncitori prin Jilava, din ce povestesc. „Hai, ma, sa va dau de baut! Ce faceti la usa, va certati? De ce nu intrati, nu vreti sa beti? N-aveti bani, iar vreti pe caiet?”. Le da cate o vodca cu cola langa. „Mama Veronica” are ochiul format, se bungheste imediat ca o pozez cu mobilul, pe sest. „Ba, voi nu vreti bon? Cica luati bani la loterie cu bonurile, vrajeala, nu va da nimic”, arunca ea, la diversiune, de dupa tejghea. Nu le da niciun bon – casa de marcat era infasurata in propriu-i cablu, tot scoasa din priza, iar musterii beau oricum pe datorie, la ce sa emita bon?

Clienti la bar „la Mama Veronia”

Las in urma ghereta „mamei Veronica” si o iau pe marginea Bucurestiului, prin cartiere, mai sus, spre Ferentari, Drumul Taberei, Militari. Care dadea bon inainte da si acum, care nu dadea nu pare speriat de vajaitul lui Gelu Diaconu pe la carciumi si buticuri.

La prima vedere, terasele cu preturi medii – 7-8-10 lei o bere bunicica – au aparatura fiscala integrata, cu touch-screen-uri, si emit bon pentru orice produs. Din datele oficiale, numarul caselor de marcat a crescut cu 25% in primele 3 luni ale anului, potrivit premierului Ponta.

Bacisul, in mod normal, nu trebuie lasat in casa de marcat, pentru ca inspectorii Antifrauda sa nu gaseasca surplus fata de bonurile emise.

Bar la poale de vila cu turnulete

„La firul ierbii” , carciumioarele au gasit o metoda – au aparut boluri in care clientii pot lasa separat marunt, in schimbul unui „Multumim!” lipt pe bol.

Fiscul vrea, insa, sa ia impozit si pe bacis. „Nu inventam noi roata. Suma va fi inclusa pe bonul fiscal, fiscalizata separat pe casa de marcat, iar aceasta suma va fi impozitata doar cu impozitul pe venit, nu va constitui si o baza de calcul al contributiilor. Si speram sa scoatem la vedere toate aceste sume.. In 2014, ANAF a identificat venituri suplimentare de 4 miliarde euro cu inspectia fiscala si un miliard de euro  de la  Antifrauda”, a mai spus presedintele ANAF, Gelu Stefan Diaconu, in interviul pentru HotNews.

Oficial, 232 de firme au fost inchise de ANAF dintr-un milion, la nivelul intregii tari, zilele acestea, in cea mai mare parte pe seama diferentelor intre banii gasiti in casa si valoarea adunata pe bonuri. Premierul Ponta a anuntat a promis, insa, ca Guvernul reglementeaza o marja de plus/minus 300 – 500 de lei pana la care un butic sa poata avea diferenta intre bonuri si banii din casa de marcat, fara sa fie inchis. In schimbul functionarii, firma in cauza ar urma insa sa plateasca o amenda de pana la 3.000-5.000 de lei.

Bar in Drumul Taberei, care dadea bonuri

Recent, un „stabiliment” din Bucuresti a ajuns celebru dupa ce patronii sai s-au plans pe retelele de socializare si prin presa ca ANAF le-a pus lacatul pe usa pentru o diferenta casa-bonuri de doar 3 lei si 18 bani. In replica, Fiscul sustine ca diferenta era de fapt de 1.596 lei si 72 de bani.

Pana una-alta, chiar cafeneaua familiei presedintelui ANAF Gelu Diaconu, de la Hotelul International din Bucuresti, l-a servit pe jurnalistul Stelian Negrea cu o cafea fara sa-i dea si bon, dupa cum a povestit jurnalistul. „O cafea si o apa minerala la Hotelul International din Bucuresti detinut de familia sefului ANAF, Gelu Diaconu, 16 lei. Nu mi s-a emis BON FISCAL. Am sunat la Telverde Antifrauda Fiscala 0800800085 si am inregistrat o sesizare iar doamna de acolo mi-a dat dreptate ca ar fi trebuit sa-mi fie emis bon fiscal”, a scris Stelian Negrea pe Facebook.

Seful cel mare al Fiscului insusi sustine ca si-a trimis Antifrauda la cafenea: „Daca a fost facuta o sesizare la Telverde, Directia Antifrauda va demara controlul, la fel ca in  orice alta situatie in vederea verificarii modului in care aceasta societate respecta prevederile legale. Nu exista tratament preferential (…) „.

Raidurile din ultimele zile ale ANAF-ului au fost precedate de critici dure ale Comisiei Europene fata de sistemul romanesc de colectare a taxelor. „Politica fiscala este lipsita de continuitate, predictibilitate si planificare strategica. (…)  Au fost deja luate unele masuri pentru simplificarea si modernizarea administrarii fiscale. Un sistem de plata online a fost introdus in urma cu trei ani pentru persoanele fizice, dar este inca destul de limitat in functiune”, a scris Comisia Europeana intr-un raport din 26 februarie 2015.

Referitor la taxa pe valoare adaugata, Comisia atrage atentia ca „in ciuda masurilor adoptate, conformarea la plata TVA ramane o ingrijorare”. Bruxelles-ul mentioneaza ca, incepand cu anul 2000, Romania a avut un decalaj mediu la colectarea TVA de peste 40%, cu un varf de 44% in 2012.

Aceasta inseamna practic ca statul colecteaza TVA cu peste 40% mai putin decat potentialul sau.

Astfel, Romania inregistreaza cea mai mare „gaura” la colectarea TVA, din Uniunea Europeana, „semnificativ peste media de 16% din celelalte 26 de state membre ale UE” (fara Croatia, care a aderat la UE la jumatatea anului 2013).

sursa: hotnews.ro