Băi, Sistemule

Cine naiba esti tu, Sistemule? De unde ai aparut si incotro vrei s-o apuci? Cine sunt parintii tai si de ce te porti ca si cum ai fi nemuritor? Sunt intrebari la care putini cunosteau raspunsul pina la nenorocirea de la Colectiv. Iti spuneau Sistem pentru ca nici nu stiau cum sa-ti zica altfel. Un tinerel de la mitingul din Piata, unul din aia care urla acum impotriva ta si te vrea mort, ingropat adinc undeva la margimea pamintului, sa nu mai auda nimeni de tine, sa nu se mai simta mirosul tau puturos, imi spunea ca ii aminteai de o imagine din filmul „2012“. Sigur l-ai vazut, e vorba de filmul ala american de propaganda, dar cu efecte speciale faine. Incepe cu farfuria aia zburatoare imensa care intuneca tot cerul pina la linia orizontului si arunca o umbra neagra pe pamint, care se lateste, se tot lateste inspaimintatoare, invaluind ca un lintoliu tot ce misca. Asa te vedeau multi pina acum, Sistemule. Fara chip, fara identitate, o masinarie uriasa, in matele careia fosgaiau mii de creaturi, si ele fara chip. Ceva atit de mare si de puternic, incit lupta devenea inutila, nu-ti raminea decit s-o iei la goana incotro vezi cu ochii sau sa te intinzi la pamint, sa-ti acoperi capul cu mainile si sa speri ca se va intimpla o minune. Cam cum au facut tinerii aia arsi la Colectiv, Sistemule. Pe unii ai reusit sa-i omori, altii insa ti-au scapat. Sa-ti dau o veste proasta, Sistemule, in clipele alea au apucat sa te vada cu adevarat, nu doar mutra, ci pina in maruntaie. Au inteles cine esti, care-ti sunt puterile si pe ce te bazezi. Au mai inteles si ca pot lupta cu tine, ca nu esti de neinfrint. Ei, scapatii din ghearele tale, au spus altora si uite asa, Sistemule, te-ai trezit ca zeci de mii de oameni vor sa-ti ia gitul.

Stiu, Sistemule, ca-ti spui ca nu sunt chiar atit de multi, ca vei reusi pina la urma sa-i pacalesti, sa-i prostesti, ca masinaria de propaganda pe care ai hranit-o ani de zile te va sluji la ananghie, la fel si creaturile din burta ta. Iti spui ca toti cei care depind de tine, si sunt milioane, se vor mobiliza pentru ca tu sa ramai in viata asa cum esti. Neschimbat. Crezi can daca i-ai aruncat pe Ponta, Oprea, Piedone si citiva altii prada multimii, te vei scoate. Ca trebuie doar sa ai rabdare si sa fii abil ca sa obtii ce vrei. Adica sa-i inlocuiesti pe unii cu altii aproape la fel, mai din umbra, mai curatei, mai putin aroganti, hoti si ticalosi, dar tot de-ai tai. Spuin Sistemulen ca altii nici n-ar prea fi, te folosesti dibaci chiar de ceea ce-ti striga cei din Piata, „aceeasi mizerie“. Toti, din Sistem sau nu, sunt la fel, ca asa-i poporul si tu, Sistemule, n-ai fi decit oglinda lui, creatia lui. Ai lansat chestia asta cu multi ani inainte si ai facut tot posibilul sa prinda consistenta. Cind era la vot, punea-i pe liste doar creaturi de-ale tale, oamenii, ce sa faca, alegeau din ce era, „raul cel mai mic“, cunosti expresia, mai ales daca ii si cumparai inainte, stii tu bine metoda. Altii, tot mai multi, preferau sa stea acasa scirbiti de tine, Sistemule. Cind era vorba sa numesti oameni in functii, de sus pina jos, tot numai de-ai tai punea-i. O spaguta, o pila, un client al nu stiu cui. Putini reuseau sa se strecoare prin plasa ta. Te-ai facut ca organizezi concursuri pe functii, dar in comisii ai avut tu grija sa fie tot de-ai tai, ca sa iasa cine trebuie. In partide, ce sa mai vorbim, aici ai dat lovitura, Sistemule. Ele sunt copiii tai de suflet. N-au intrat decit cei dupa chipul si asemanarea ta, pe toti cei din afara ta fie ai reusit sa-i alungi cu picioare in fund, fie sa-i marginalizezi. Partidele mici incerci sa le sugrumi din fasa sau le populezi tot cu de-ai tai. Si faci pe nevinovatul, pe inocentul, reprosind oamenilor ca nu vor sa intre in politica. Pai, clasa politica e emanatia ta, Sistemule! Ce om normal, cinstit, profesionist, care se respecta se mai inhaiteaza cu tine? Nu auzi ce striga aia in Piata? Nu te mai vrea nimeni. Nu asa cum esti acum. Sa dispari nu se poate, asta e clar. Paradoxal, dar tu esti parte a democratiei. Asa-i, fara tine nu se poate. Dar niciunde in lumea democratica nu exista unul atit de netrebnic ca tine. Sistemule, asa cum esti tu azi, pervertesti insasi ideea de democratie.

Trebuie sa te schimbi, Sistemule. N-o vei face de buna voie, nici prin cap nu-ti trece. Vestea proasta pentru tine si creaturile tale e ca vei fi fortat s-o faci. Va fi o lupta lunga, nu te vei preda usor, dar ceea ce nu pricepi tu e ca ai inceput deja sa pierzi. Stii de ce? Ai un adversar. Pentru prima oara dupa multi ani, cineva e dispus sa se lupte cu tine. Asta pentru ca, acolo, la Colectiv, victimele tale te-au vazut si au inteles cine esti, cit esti de nemernic si ce raspundere imensa porti.

Cititi articolul integral pe revista22.ro