Presedintele Traian Basescu si Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen au avertizat vineri, la finalul intalnirii de la Cotroceni, ca situatia in zona este ingrijoratoare din cauza situatiei declansate de Rusia in regiune, prin alipirea Crimeei si a tensiunilor din Ucraina si Transnistria.
Anders Fogh Rasmussen a confirmat ca Romania nu este in siguranta atata vreme cat agresiunea Rusiei submineaza principile dupa care s-a construit pacea si prosperitatea in zona, insa a dat asigurari ca NATO va apara orice tara membra a aliantei nord-atlantice si ca deja a intarit securitatea maritima si aeriana din regiune.
Presedintele Traian Basescu a adaugat ca Marea Neagra a devenit cea mai mare vulnerabilitate, fiind „stomacul moale” al regiunii, dupa ce Crimeea a fost anexata la Federatia Rusa, iar situatia din Transnistria este tensionata.
Cititi mai jos declaratia comuna intregrala a celor doi inalti demnitari:
Președintele României, Traian Băsescu: Bună ziua. Domnule secretar general, în primul rând, vă mulţumesc pentru vizita pe care o faceţi la Bucureşti, vizita dumneavoastră corespunde şi evenimentului nostru naţional, împlinirea a 10 ani de la intrarea României în NATO şi trebuie să remarc şi faptul că vizita dumneavoastră vine într-un moment în care regiunea este frământată de probleme de securitate. Am discutat cu domnul secretar general toată problematica regiunii şi modul cum trebuie să reacţionăm la creşterea nivelului de insecuritate generat de situaţia din Ucraina şi de poziţia Federaţiei Ruse legată de Ucraina, de anexarea ilegală a Crimeii şi aşa mai departe. În perspectiva Summitului NATO din acest an, din luna septembrie, obiectivul nostru este consolidarea nivelului de securitate pe flancul de est al Alianţei şi reafirmarea cu forţă a aplicării Articolului 5 al Tratatului, care garantează securitatea fiecăruia dintre membri, prin sprijinul acordat de toate statele membre. Am remarcat în discuţiile cu secretarul general NATO reacţia de solidaritate cu regiunea pe care au avut-o state precum Statele Unite, care au trimis în regiune, şi în România, şi în Polonia, şi în ţările baltice, elemente de forţe aeriene, forţe navale, nave de luptă americane şi franceze care au fost în Marea Neagră. De asemenea, am salutat reacţia Canadei, care a trimis şi ea în România avioane de luptă, şi, nu în ultimul rând, reacţia Alianţei NATO, în general, faţă de instabilitatea din regiune şi afirmarea la cel mai înalt nivel al Alianţei, la nivelul secretarului general, a funcţionării Articolului 5 în orice circumstanţă. În ceea ce ne priveşte, angajamentul Guvernului de a creşte alocaţiile pentru Ministerul Apărării este un semnal bun, poate că trebuie să mai discutăm cadenţa cu care se va face, pentru că evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate destul de rapid. Nu în ultimul rând, în discuţiile cu secretarul general am făcut aprecieri cu privire la situaţia de securitate din Marea Neagră, o situaţie care s-a deteriorat consistent şi care acum are o altă imagine după anexarea Crimeii şi dezvoltarea unui alt centru de putere militară în Crimeea, care de data aceasta nu se mai află sub control ucrainean, după Nagorno Karabah, Osetia, Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria, iată un nou punct pe harta Mării Negre unde se află concentrate forţe militare ale Federaţiei Ruse, care creează instabilitate şi dezechilibre în raportul de forţe din Marea Neagră, dezechilibre care vor trebui compensate. În final i-am mulţumit secretarului general pentru sprijinul constant pe care l-a acordat României pe timpul mandatului domniei sale şi ca probă faptul că destui români sunt în jurul domniei sale, şi nu numai în delegaţie, şi la Cabinet, şi ca asistenţi. Este un semn pe care noi l-am privit foarte pozitiv de ani de zile de când acest proces al acesului românilor la funcţii extrem de importante s-a întâmplat. Vă mulţumesc.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Vă mulţumesc pentru întâlnirea foarte constructivă din această dimineaţă. Este întotdeauna o mare plăcere să vă întâlnesc, domnule preşedinte, şi sunt deosebit de încântat să vizitez România la aniversarea a zece ani de când sunteţi membru al alianţei noastre. România este o ţară puternică, angajată şi de încredere. Jucaţi un rol excepţional în Afganistan. Sunteţi foarte activi în programele noastre multinaţionale de îmbunătăţire a capacităţilor noastre militare, inclusiv apărare antirachetă, şi aţi demonstrat că este posibil să întoarcem tendinţa de scădere a bugetelor naţionale de apărare şi să faceţi investiţii substanţiale în capacităţi substanţiale. Sarcina principală a NATO este apărarea şi protejarea aliaţilor noştri, iar angajamentul nostru este extrem de solid. Am discutat criza serioasă care se desfăşoară la graniţele noastre şi aş vrea să fiu foarte clar: România nu este singură, sunteţi parte a NATO şi orice aliat se bucură de protecţia completă a NATO. De aceea, am consolidat prezenţa noastră în aer, pe mare şi pe teren, din Marea Neagră până în Marea Baltică, inclusiv aici, în România, şi vom face tot ce este necesar, oricât este nevoie, deoarece agresiunea Rusiei subminează chiar principiile pe care ne-am construit pacea şi prosperitatea, dreptul fiecărei naţiuni de a-şi determina viitorul şi respingerea aşa-numitelor sfere de influenţă. Acum, mai mult ca niciodată, este clar că apărarea contează şi că legătura puternică dintre Europa şi America de Nord rămâne fundaţia puternică pentru securitatea noastră. Domnule preşedinte, ştiu că pot conta pe sprijinul dumneavoastră şi vă mulţumesc pentru angajamentul dumneavoastră personal pentru alianţa noastră. Vă mulţumesc.
Președintele României, Traian Băsescu: Aveţi dreptul la câte două întrebări, dar, dacă vor fi trei şi una sau patru şi zero, pentru că pe secretarul general NATO nu-l aveţi tot timpul, asta va fi: deci două şi două în principiu.
Întrebare: Domnule secretar general, vreau să vă întreb ce credeţi despre declaraţiile recente ale liderilor ruşi despre România, Republica Moldova, Ucraina şi faptul că garantarea unui loc pentru Ucraina ar fi grav, precum şi ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova?
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen: După ce am văzut, în Ucraina nimeni nu poate să mai aibă încredere în garanţiile, aşa-numitele garanţii ale Rusiei cu privire la suveranitate şi integritatea teritorială. În 1994, Rusia a garantat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi ce am văzut recent este o anexare ilegală, o înşfăcare a teritoriului cu forţa. Deci, nu cred că putem să avem încredere în aşa-numitele garanţii. În ce priveşte viitorul statut al Ucrainei, Ucraina este cea care trebuie să decidă. Noi avem un principiu fundamental, că fiecare naţiune trebuie să aibă dreptul să-şi aleagă politicile de securitate, inclusiv afilierile la diverse alianţe. Deci, Ucraina va trebui să decidă, nu Rusia, nu noi, ci Ucraina şi vom respecta…
Întrebare: În legătură cu Transnistria?
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen: Acelaşi lucru se aplică Moldovei. Solicităm respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei. Sigur, vrem ca Rusia să-şi respecte obligaţiile internaţionale şi să nu încerce să destabilizeze situaţia nici în Moldova, nici în Ucraina. Vă mulţumesc.
Întrebare: Pentru ambii înalţi oficiali, domnule secretar general al NATO, domnule preşedinte al României, în urmă cu aproximativ trei săptămâni premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, declara, vă citez: „Rusia vrea să declanşeze al treilea război mondial prin ocuparea militară şi politică a Ucrainei, creeând astfel un conflict care se va extinde şi în restul Europei”. Întrebarea mea este: este pregătită NATO pentru o astfel de situaţie şi dacă se îndreaptă Rusia spre o asemenea situaţie, din informaţiile pe care le aveţi, pentru că, cu siguranţă, sunt cele mai bune informaţii? Vă mulţumesc.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen: Cred că este puţin dramatic să discutăm despre un al treilea război mondial, dar vă pot asigura că NATO este pregătită să-i apere şi să-i protejeze pe aliaţii săi în mod eficient. De aceea, am luat măsuri imediate pentru consolidarea apărării colective prin forţele aeriene în statele baltice, prin desfăşurarea de avioane AWACS deasupra Poloniei şi a României. Aţi văzut prezenţă navală pe Marea Neagră şi în Marea Baltică, mai multe forţe pe teren. Deci am luat măsuri pentru a consolida apărarea colectivă şi nu vom ezita să luăm şi alte măsuri, dacă e nevoie, pentru a oferi o apărare şi o protecţie eficientă a aliaţilor noştri. Suntem pregătiţi.
Președintele României, Traian Băsescu: Punctul meu de vedere, declaraţia domnului prim-ministru Iaţeniuk a fost puţin hazardată, iar NATO, din tot ceea ce ştiu de la începerea mandatului, este tot timpul pregătit pentru orice tip de intervenţie. Întotdeauna este doar o chestiune de câteva zile, uneori câteva ore pentru ca NATO să-şi poată exercita capacitatea de a apăra pe oricare dintre membrii săi. Deci cred că a fost puţin hazardată declaraţia.
Întrebare: Domnule secretar general, în timpul vizitei dumneavoastră de la Ministerul Afacerilor Externe de astăzi de dimineaţă s-a aflat în clădirea instituţiei şi ambasadorul Ucrainei la Bucureşti. Voiam să vă întreb dacă aţi avut o întrevedere cu domnia sa şi dacă aţi abordat în acea întrevedere chestiunea Ucrainei, evident?
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen: Da, într-adevăr, am discutat despre Ucraina, dar nu m-am întâlnit cu ambasadorul ucrainean, însă vă pot spune că avem întâlniri frecvente cu Ucraina la sediul NATO. După cum ştiţi, avem o comisie specială NATO – Ucraina şi ne-am întâlnit de câteva ori pentru a discuta cum putem să consolidăm în continuare parteneriatul dintre NATO şi Ucraina şi vrem să luăm decizii. Am luat deja decizii pentru a consolida relaţiile noastre, inclusiv asistenţa pentru Ucraina în ce priveşte reforma şi modernizarea forţelor armate, participarea la exerciţiile NATO şi aşa mai departe.
Întrebare: Pentru preşedintele Traian Băsescu (…) un nou punct pe hartă unde se află forţe ale Federaţiei Ruse şi care creează dezechilibre ce trebuie compensate. Vreau să vă întreb ce înseamnă această compensare?
Președintele României, Traian Băsescu: Nu. Staţi, vă referiţi la Transnistria. Eu am spus de Crimeea că este un nou punct. Deci am enumerat toate conflictele îngheţate – Nagorno Karabah, Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria şi acum un nou punct, Crimeea, care trebuie compensat. Da, exact acestea sunt elementele pe care le avem în vedere atunci când, spre exemplu, eu, ca preşedinte al României, în discuţiile cu secretarul general NATO, am subliniat necesitatea consolidării flancului estic al Alianţei, aducând ca argument şi dezechilibrul strategic creat în Marea Neagră. Dar nu o luaţi ca o noutate, pentru că problema consolidării flancului estic s-a pus imediat ce Federaţia Rusă a început operaţiunile de preluare a Crimeii. Ştiţi foarte bine că navele americane, avioanele canadiene, avioanele americane, suplimentarea trupelor terestre americane s-au făcut imediat în acest proces de consolidare şi de încercare de a restabili echilibrele strategice pe flancul de Est al Alianţei. Deci la asta m-am referit când am spus că trebuie reechilibrate capacităţile militare la Marea Neagră. Şi vă mai pot spune un lucru: în opinia noastră, Marea Neagră a devenit acum partea cea mai sensibilă în regiune. Este vulnerabilitatea cea mai mare pe care o avem. Este, dacă vreţi, „stomacul moale”. La revedere!
Comentariile sunt închise.