Arme de foc dintre cele mai diverse sunt vândute în „bazarurile de arme” ale unor grupuri de pe Facebook, a relatat recent The New York Times, citat de agerpres.ro, care a desfășurat o investigație pornind de la un studiu dat publicității de grupul de consultanță ARES (Armament Research Services) care s-a concentrat pe comerțul online cu armament ușor în Libia.
Investigația publicată de The New York Times are la bază și propriile materiale de presă pe tema unui trafic de arme similar care are loc în Siria, Irak și Yemen. Acest trafic are loc în țări în care gruparea jihadistă Stat Islamic este foarte activă și unde miliții armate și alte grupări teroriste, inclusiv Al Qaida, au o prezență constantă. În toate cele patru țări — Siria, Irak, Libia și Yemen — autoritățile nu controlează suprafețe imense din teritoriu, iar societatea civilă se află sub o presiune intensă.
Studiul ARES menționează că revoluția din 2011 din Libia a pus capăt reglementării de către statul libian a comerțului cu arme. Depozitele armatei au fost sparte, iar arme de diverse calibre au ajuns în mâinile grupărilor armate non-statale și ale comercianților particulari, se arată în studiul ARES.
„De la o piață internă practic inexistentă, revoluția și perioada postrevoluționară au dus la apariția unui amplu comerț ilicit cu arme. Mulți dintre jucătorii de pe această nouă piață au început să folosească noile tehnologii pentru a-și face reclamă. Vânzările online prin intermediul platformelor de social media reprezintă unul dintre instrumentele folosite în prezent în acest scop”, se menționează în studiul ARES.
Doritorii pot cumpăra de pe Facebook mitraliere, lansatoare de rachete fără recul, armament antitanc, rachete detectoare de căldură și sisteme portabile de rachete sol-aer, mai scrie ARES în studiul său. Postările de pe Facebook sunt o dovadă a eforturilor pe scară largă de a vinde armament militar dorit de teroriști și de militanți. Printre armele care pot fi cumpărate de pe Facebook sunt și multe distribuite de Statele Unite forțelor de securitate din Orientul Mijlociu.
După ce The New York Times a prezentat Facebook șapte exemple de grupuri suspecte, compania a închis șase dintre ele în această săptămână, menționează publicația americană, care amintește că, la începutul anului, Facebook a interzis vânzările private de arme și muniții pe rețeaua socială și pe subsidiara Instagram.
„Când s-a înființat Facebook, nu exista posibilitatea desfășurării de comerț pe Facebook”, a declarat Monika Bickert, fost procuror federal care este în prezent responsabil cu dezvoltarea și consolidarea standardelor de conținut ale companiei. Dar în ultimul an, compania le-a permis utilizatorilor să proceseze plăți prin serviciul său de Messenger și a adăugat alte opțiuni pentru a facilita vânzările, mai spune ea, care a descris politicile companiei ca fiind „în evoluție”, pentru a reflecta modificările din ecosistemul social media. „De vreme ce oferim astfel de opțiuni (de înlesnire a vânzărilor — n.r.), am vrut să fie foarte clar că acesta nu este un site care dorește să faciliteze vânzările private de arme de foc”, a insistat Bickert.
The New York Times remarcă faptul că nu este foarte clar cât de extins este traficul de arme pe Facebook, dar numărul de noi postări a fost fără îndoială în creștere, multe grupuri oferind zilnic spre vânzare noi arme. Jenzen-Jones a precizat că ARES a contabilizat între 250 și 300 de postări privind vânzarea de arme în fiecare lună doar pe site-urile din Libia. În ansamblu, folosind date de la grupurile de Facebook care se ocupă cu vânzarea de arme în Orientul Mijlociu, Jenzen-Jones spune că au fost identificate circa 6.000 de tranzacții, dar că în realitate cifra ar fi mult mai mare.
Monika Bickert declară că cea mai importantă parte a efortului Facebook de „a-i ști pe oameni în siguranță” este de a le ușura utilizatorilor opțiunile de a notifica compania în legătură cu presupuse încălcări ale politicii sale, lucru care poate fi făcut cu ajutorul opțiunii ‘Raportați’ aferentă fiecărei postări pe Facebook. În acest fel, așa-numitele echipe de „Operațiuni ale Comunității” — angajați ai Facebook care trec în revistă date în zeci de limbi — pot examina și înlătura conținutul care încalcă regulile companiei. Nu este foarte clar cât de eficientă este această politică, în realitate, comentează The New York Times.
