Directorul Institutului de Ştiinte Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a explicat, vineri seară, la Realitatea TV, că ceea ce se întâmplă la ora actuală, în Europa, reprezintă un eșec al politicilor multiculturale, practicate de statele europene asupra comunităților de străini, al căror proces de integrare l-au blocat prin permananta aplicare de etichete, relateaza realitatea.net.
„Ce trăim astăzi e un soi de dezvrăjire a unei tentative de vrăjire. Ce ne costă e că foarte multe presupoziții, ipoteze ale acestui mod de a gândi ne pun în dificultăți sociologice cumplite. Una dintre premisele multiculturalismului a fost să inventăm comunități și acolo unde nu existau. Marea Britanie a avut obsesia să identifice, de exemplu, micile comunități. Nu comunitatea musulmană, dar comunitatea musulmană – arabă din diferite zone și pe fiecare mică comunitate și comunitatea regională a introdus-o la rubrici mici.
Noi, de multe ori, am inventat anumite comunități. Noi, prin aceste tipuri de politici, am blocat într-un fel un tip de integrare al acestor comunități. Complet altceva față de ce s-a făcut în SUA care a fost un succes de integrare. Acum e și mai complicat. Noi vedem niște comunități care nu mai au apetența de a se integra pe care au avut-o bunicii lor, părinții lor și cărora noi le mai punem o etichetă în plus – un mare eșec al politicilor multiculturale. Suntem într-o situație dramatică pentru că potențial oricine din Europa poate să devină victimă astăzi”, a declarat Dan Dungaciu.
În acest context, Dungaciu se întreabă cum vor putea să colaboreze instituțiile din statele europene între ele, dacă comunitățile din cadrul unei țări, precum Belgia, nu colaborează.
„Ca să cooperăm trebuie să avem instituții mai puternice, bugete mai mari pentru apărare (…) Ce se va întâmpla: eventual la schimbul de informații vom sta mai bine. Avem cam tot ce are un stat național, dar nu avem instituțiile de forță ale statului național pentru că ele sunt repartizate local și suntem în acest impas. Indiferent că vom schimba între noi informații, va fi complicat. Ce defecțiuni pot să apară: uitați-vă la Belgia. Dacă vă duceți spre frumosul nord, la Bruges, o să vedeți că trebuie să știți numele orașului scris în olandeză pentru că flamanzii nu folosesc plăcuțe bilincve. Există între aceste două comunități o puternică lipsă de cooperare”, a explicat Dungaciu.
În viziunea sa, „ne vom baza tot pe instituțiile naționale” pentru soluționarea crizei din Europa.
„Provocările vor veni, dar nu cred că trebuie să ne bazăm că instituțiile europene ne vor face treaba în locul instituțiilor naționale”, a mai spus Dungaciu.
„Întrebarea fundamentală este: „cine și-ar da viața pentru Europa?”. Pot să îmi imaginez oameni dispuși să moară pentru Portugalia, Suedia, România etc, dar există oameni care să meargă să moară pentru UE, îmbrăcați în uniforma UE, cu drapelul UE? Mi-e greu să îmi imaginez. La NATO când armatele se duc să lupte, se duc sub drapelul, uniforma proprii. Asta e problema: dacă vrei să construiești instituții care se referă la dimensiunea existențială.
Suntem, dacă vreți, în anii ’50 când Monnet a avut două proiecte – unul al cărbunelui și al oțelului și concomitent aproape a venit cu un proiect legat de ‘armata comună europeană’. Primul a trecut, a doilea a fost de la început respins de Parlamentul francez (…) Suntem în momentul în care trebuie să facem saltul”, a detaliat Dungaciu.
