Experimentul menit să analizeze “contagiunea emoţională” în reţele sociale a stârnit deja controverse în rândul utilizatorilor de Facebook care, deşi au bifat căsuţele prin care îşi exprimă acordul cu modul în care Facebook poate folosi informaţiile postate, spun că se simt manipulaţi şi critică lipsa de etică a unei asemenea acţiuni, scrie site-ul totb.ro, citând Huffington Post şi The Atlantic. Pe scurt, Facebook a modificat postările apărute în fluxul a circa 700.000 de utilizatori, fără ca aceştia să ştie, testând reacţiile lor emoţionale la conţinutul selectat: ce anume îi înfurie pe oameni şi ce anume îi bucură. Timp de o săptămână, în 2012, reţeaua socială a modificat algoritmul de selecţie a informaţiei din fluxurile individuale, eliminând fie postările cu caracter negativ, fie pe cele cu caracter pozitiv. Una dintre principalele concluzii ale studiului arată că “stările emoţionale pot fi transferate altora prin contagiune emoţională, determinându-i pe oameni să experimenteze aceleaşi emoţii fără ştirea lor.”
Potrivit cercetătorilor, efectul acestor schimbări nu a fost foarte semnificativ, observându-se o modificare a comportamentelor echivalentă cu o zecime dintr-un procent. “Dată fiind scara masivă a unor reţele sociale precum Facebook, chiar şi efectele nesemnificative pot avea consecţine ample, atunci când sunt agregate. (…) Până la urmă, o unitate de măsură a efectelor d = 0,001 la nivelul Facebook nu este neglijabilă: la începutul lui 2013, aceasta ar fi corespuns cu sute de mii de mesaje zilnice prin care utilizatorii îşi exprimă o emoţie sau alta într-un status.” O altă constatare a cercetătorilor a fost că, atunci când s-au eliminat fie postările cu caracter negativ, fie postările cu caracter pozitiv, adică atunci când conţinutul din flux a avut un potenţial emoţional redus, oamenii au început să scrie mai puţin pe Facebook şi să se exprime în mai puţine cuvinte.
Deşi autorii studiului au cerut scuze utilizatorilor, după ce aceştia din urmă au sancţionat caracterul secret al experimentului, valurile de nemulţumire au luat amploare. “Eu am scris şi am conceput tot experimentul,” spune Adam D.I. Kramer, autor al studiului şi angajat al Facebook, “şi vă pot spune că scopul nostru nu a fost să provocăm nemulţumiri. În fond, beneficiile studiului nu au motive să provoace toată această nelinişte.”
Christian Sandvig, profesor de ştiinţele comunicării la Universitatea din Michigan, comentează însă pentru Huffington Post că cercetarea derulată de Facebook nu este etică. “Există o mare diferenţă între aşteptările pe care le avem de la ştiinţele sociale din mediul academic şi aşteptările noastre de la Facebook. (…) Avem dreptate să nu ne aşteptăm ca psihologii să deruleze experimente secrete pe pielea noastră prin intermediul Facebook, dar mă aştept ca Facebook să experimenteze pe seama uilizatorilor săi, pentru propriul câştig.” Deşi experimentul a fost legal, atâta vreme cât politica Facebook prevede că informaţiile pot fi folosite “pentru operaţiuni interne, inclusiv troubleshooting, analiza datelor, testare, cercetare şi îmbunătăţire a serviciilor,” transformându-ne astfel pe toţi în potenţiali subiecţi, criticii arată cu degetul spre caracterul neetic al experimentului. Utilizatorii au dreptul să fie informaţi transparent despre operaţiunile în derulare şi despre felul în care este folosit conţinutul din cadrul reţelei, în termeni mai expliciţi decât cei folosiţi acum în regulamentul Facebook despre folosirea datelor personale. Iar dacă acest experiment a ieşit la iveală după ce studiul a fost publicat în revista academică Proceedings of the National Academy of Sciences, ne putem întreba cu legitimitate câte alte experimente sunt derulate fără ca utilizatorii să afle vreodată de ele.
