Modificarea legii audiovizualului, prin intermediul unei Ordonante de urgenta, probeaza, daca mai era nevoie de o dovada suplimentara, existenta unei agende precise a administratiei social-liberale: utilizarea tuturor instrumentelor disponibile in vederea subminarii garantiiilor ce protejeaza democratia constitutionala si statul de drept.
Dupa ce a mutilat prin ordonanta de urgenta Institutul Cultural Roman si a incercat sa modifice in cursul procesului referendar din vara lui 2012 regulile jocului democratic, guvernul Romaniei face un pas mai departe pe acest drum deja familiar, restrangand atributiile unui organ, CNA, al carui statut se poate dovedi esential pentru mentinerea moderatiei si decentei in comunicarea publica. Criticabil constitutional, de vreme ce recursul la ordonante de urgenta tinde sa submineze pozitia legislativului si sa anuleze separatia si echilibrul puterilor in stat, gestul cabinetului condus de Victor Ponta este periculos politic, de vreme ce afecteaza pozitia institutiei insarcinate de legea fundamentala insasi cu supravegherea respectarii unor drepturi constitutionale fundamentale.
Oricat de multe critici ar putea fi aduse Consiliului National al Audiovizualului pentru pasivitatea probata in anumite ocazii, relevanta sa nu poate fi contestata in nici un fel. Beneficiind de atributii si asa limitate, incadrat de presiuni politice constante, CNA este supus aceluiasi tratament la care au fost supuse institutii precum “Avocatul poporului” sau Institutul Cultural Roman. Dincolo de argumentatia juridica ce poate fi invocata, ramane faptul ca Guvernul Romaniei continua sa recurga la o practica ce afecteaza democratia, schimband structura si prerogativele unor organisme in mijlocul unui proces de alegeri.
Ceea ce actuala modificare de act normativ ofera este imunitatea pentru televiziunile de stiri a caror vocatie este insasi incalcarea , constanta, a dreptului la demnitate si la propria imagine. Interventia celor cinci membri ai CNA criticand amendamentele operate acum, este expresia ingrijorarii legitime pe care o naste generalizarea unui tip de jurnalism de televiziune ce contrazice valorile constitutionale insele. Degenerarea climatului public romanesc este consecinta naturala a impunerii unei ilimitate si vicioase suveranitati mediatice. Castrarea juridica a CNA poate fi utila doar celor care se servesc de aceasta putere mediatica spre a-si consolida propria lor putere politica. Este aceasta o complicitate care poate fi fatala democratiei romanesti.
Ca de obicei, coincidentele nu sunt niciodata intamplatoare, iar bilantul actualei administratii se intregeste, pe fiecare zi ce se scurge, cu noi date semnificative. In aceleasi zile in care guvernul Romaniei submina pozitia CNA, “ New York Times” dedica un articol actualei derive institutionale a ICR, avand ca pretext intreruperea colaborarii dintre organizatorii americani al festivalului de film” Making Waves: New Romanian Cinema” si Institutul Cultural Roman. Cu siguranta, precizia chirurgicala a textului din coloanele lui “ NY Times “ va aparea la Bucuresti, acolo unde domnul Andrei Marga conduce si actioneaza sub zodia seninatatii imperturbabile, ca semnul unui complot imaginat de agenturile straine, spre a murdari imaginea natiunii romane si a ICR.
Intre limitarea controlului exercitat in zona audiovizuala si izolarea Institutului Cultural Roman sub mandatul domnului Andrei Marga, numitorul comun poate fi sesizat fara dificultate de cei care poseda simtul critic neinhibat de fanatism sau de tentatii clientelare. Romania sfarsitului de noiembrie 2012 se afla in deriva. De la domnia legii la dialogul cultural autentic, tot ceea ce parea a fi un castig al modernizarii noastre este pus in chestiune . Ingrijoratoare, semnele timpurilor de acum se cer citite cu rabdare, inainte de a fi prea tarziu.
Acest articol a fost publicat de Contributors.ro
