Anticorupția, la CONTROL! Audiere în Parlamentul European pe tema MCV | „Parlamentarii români se apără unii pe alţii şi chiar împiedică anchetele penale”

Comisia pentru Control Bugetar a PE organizează, marţi, o audiere privind implementarea de către România şi Bulgaria a angajamentelor referitoare la reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei în cadrul MCV, în prezenţa şefei DNA Laura Codruţa Kövesi şi a ministrului Justiţiei Robert Cazanciuc.

Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European organizează, marţi, începând cu ora locală 15:00 (16:00, ora României) o audiere privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în ceea ce priveşte Bulgaria şi România, raportor fiind europarlamentarul Monica Macovei.

Scopul audierii este de a permite „o discuţie profundă la nivelul PE pentru a evalua modul în care România şi Bulgaria implementează angajamentele privind reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate”, potrivit unui comunicat postat pe site-ul PE.

UPDATE 16:18 James Hamilton, fost procuror-şef în Irlanda, fost membru al Comisiei de la Venţia: „Probleme încă există la nivelul sistemului politic şi lipsa voinţei politice. Parlamentarii se apără unii pe alţii şi chiar împiedică anchetele penale. România ar trebui să se gândească serios să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneţia. Parlamentarii trebuie să găsească mijloace de a se supune hotărârilor Înaltei Curţi (a amintit cazul unui senator, declarat de ÎCCJ incompatibil, iar Senatul nu a luat act de decizia definitivă). Este o încalcare gravă a statului de drept din partea Parlamentului român. Problemele vin direct de la surse politice. Există oameni care au interesul să continue acest sistem pentru a proteja sistemul politic”.

UPDATE 16:58 Laura Codruţa Kovesi: „În România, corupţia a reprezentat o problemă sistemică între oameni de afaceri, politicieni şi funcţionari publici. Statul a încercat să ofere răspunsuri corecte.[…]Comparaţia cu alte state nu ne ajută foarte mult din cauza diferenţelor de sistem juridic. Asigurarea resurselor este esenţială pentru a funcţiona. Aşa cum vă puteţi imagina, ofensiva DNA a avut efecte semnificative. Investigaţiile efectuate au fost bine primite de societate. MCV a avut rolul unui observator obiectiv al progreselor înregistrate de România. Rolul MCV este indiscutabil şi în lipsa lui reforma sistemului judiciar nu ar fi avut amploarea pe care a avut-o. DNA va continua cu aceeaşi rigoare respectarea legii. Contăm pe sprijinul partenerilor noştri privim cu încredere spre partenerii internaţionali”. Şefa DNA a amintit şi de tentativele de modificare a legislaţiei „prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie”

UPDATE 16:46 Robert Cazanciuc: „România nu mai are nevoie să fie în defensivă pe acest subiect. Am perceput colaborarea cu reprezentanţii comisiei ca pe un parteneriat. După numeroase rapoarte, putem spune că vorbim despre o justiţie cu mult îmbunătăţită. Mă bucur că putem vorbi azi, cu fruntea sus, despre justiţia din România. Au fost şi cazuri în care ritmul reformelor nu a fost cel aşteptat. Obiectivul primordial a fost combaterea eficientă a corupţiei. MCV ne-a imprimat rigoare. Ultimul raport, în ianuarie, a fost al doilea consecutiv care remarcă un stadiu avansat. Pentru noi a fost un semnal foarte puternic. Am depăşit etapa reformei sistemului judiciar şi acum consolidăm sistemul”.

UPDATE 16:45 Monica Macovei, raportor: „Dacă acest mencanism nu exista, azi, în România nu am mai avea DNA, o instituţie de foarte mare succes. Îşi face treaba, anchetează magistraţi, judecători, procurori, politicieni. Ideea MCV-ului, care i-a ajutat pe politicieni şi practicieni care au vrut să facă reforma justiţiei. Rapoartele MCV au fost foarte mediatizate şi foarte importante şi au dus numai la schimbări în bine. Cei care vor să scape de MCV să se oprească pentru că populaţia nu vrea acest lucru”.

UPDATE 16:40 Catherine Day: „Dacă ne uităm la cei opt ani, vedem un progres clar, chiar dacă progresul nu s-a încheiat. MCV a dovedit că este un stimulent eficient pentru reforme şi a avut un impact tangibil. Aş vrea să le aduc un omagiu oamenilor curajoşi din ambele state, care au fost dispuşi să-şi asume riscuri şi să facă schimbări de durată. Recomandările noastre se îndreaptă, în special, către guvernele celor două state, dar şi către celelalte instituţii relevante. România a făcut progrese şi a dat semne de durabilitate şi sustenabilitate. Vrem să vedem rezultatele instituţiilor legate de corupţie. În raportul nostru, arătăm clar că, în 2015, vor exista o serie de teste importante, nişte numiri-cheie, cum ar fi şeful ANI. Vrem să lucrăm împreună cu autorităţile pentru a ajunge la un nivel bun. Considerăm că de asta este nevoie pentru ambele state pentru ca ele să-şi încheie călătoria de durată. MCV a reprezentat un sprijin important în procesul de combatere a corupţiei şi dorim ca acesta să se finalizeze”.

UPDATE 16:15 Preşedinta Comisiei pentru Control Bugetar din PE, Ingeborg Grasse, a explicat, în deschiderea audierii, că Bulgaria a făcut mari progrese în ultimii ani în Indexul Transparency international cu privire la corupţie, dar apoi a făcut paşi înapoi. „România era pe locul 69 în 2007, iar în 2015 este tot pe 69. Stârneşte întrebarea ce am realizat de fapt?”, a punctat eurodeputata.

La audieri vor lua parte, conform programului, Secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, precum şi experţi din România şi Bulgaria dar şi alte ţări UE.

„Din 2007, de când avem MCV, instituţiile anticorupţie şi judiciare au fost apreciate pentru activitatea lor. România este cu mulţi paşi în faţa multor state membre ale Uniunii Europene, inclusiv a Bulgariei, şi chiar există reacţii de supărare din partea oamenilor din alte state care văd că în România se poate, dar că la ei în ţară nu se întâmplă mai nimic. Problema rămâne însă bariera pusă de politicienii români care «se luptă să scape» de anchete, procese sau condamnări. Aceşti politicieni au amânat aderarea la Spaţiul Schengen, pentru că au blocat anchete penale, refuzând ridicarea imunităţi parlamentare, sau au încercat să modifice legile anticorupţie, procedura penală sau «să se scoată» de sub Codul penal”, a declarat Monica Macovei, potrivit unui comunicat remis, luni, MEDIAFAX.

Europarlamentarul român a apreciat faptul că instituţiile judiciare din România sunt astăzi un exemplu pentru multe state şi consideră că audierea de marţi este o bună ocazie de a vorbi despre cheia succesului şi de a arăta că se poate şi atunci când politicienii pun piedici.

„Numai cine îndrăzneşte va reuşi. Ştiu că şi în România mai avem de lucru până când, indiferent de cine se află la putere, lupta împotriva coruptiei şi fraudei să fie ireversibilă. MCV a devenit un coşmar pentru mulţi dintre politicienii români şi, de aceea, şi-au stabilit ca obiectiv politic eliminarea acestuia. MCV trebuie să rămână în funcţie până când suntem cu toţii siguri că românii vor recupera banii furaţi din buzunarele lor şi că nu se vor întoarce la perioada «corupţiei fără corupţi», pe care am trăit-o până în 2004. Le place sau nu, politicienii să nu mai negocieze pe faţă sau în ascuns eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru că românii nu vor asta. MCV va înceta când vom fi siguri că politicienii nu mai pot face nimic ca să oprească justiţia independentă şi vor restitui ce au furat din buzunarele oamenilor”, a spus Macovei.

România şi Bulgaria sunt singurele ţări din cadrul Uniunii Europene cărora li se aplică MCV.

Cum ne-am ales cu MCV

Comisia Europeană a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare a progreselor înregistrate după aderare în cadrul reformei sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. Acesta se bazează pe angajamentele asumate de cele două ţări în momentul aderării. În cadrul acestui mecanism, atât Bulgaria, cât şi România au convenit să întocmească periodic rapoarte privind progresele înregistrate în realizarea obiectivelor specifice.

La data aderării, pentru România au fost stabilite patru obiective:

1. Asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente şi mai eficiente, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea efectelor noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală.

2. Instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive.

3. Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt.

4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.

În ultima perioadă mai mulţi politicieni români, inclusiv şeful statului, au declarat că MCV ar trebui ridicat.

Pe 29 ianuarie, în cadrul discursului susţinut la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la monitorizarea MCV, apreciind că rapoartele succesive pozitive reprezintă o recunoaştere „a eforturilor de consolidare internă pe toate planurile: combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor, creşterea transparenţei şi a predictibilităţii”.

„Suntem convinşi să vor fi urmaţi pe mai departe paşi drepţi, corecţi pentru a începe procesul de phasing out al MCV pentru România”, a afirmat Klaus Iohannis.

Pe de altă parte, 73% dintre români şi 78% dintre bulgari doresc ca MCV să continue până când ţările lor ajung „la standarde comparabile cu cele ale altor state membre”, potrivit unui Eurobarometru publicat pe 27 ianuarie.

sursa: gandul.info