Premierul ar fi bine sfătuit dacă, odată cu noul an, s-ar gândi la demisie cu adevărat, și nu să fenteze, după obicei. Desigur, s-ar putea să-i reziste și lui Iohannis, și unei moțiuni de cenzură; numai că atunci va rămâne față în față cu strada, iar ea îl va mătura.

La mai bine de două saptămîni de la pier­de­rea dramatică a alegerilor prezidențiale, pre­­mierul Victor Ponta pare hotărât să con­ducă în continuare atât guvernul, cât și par­tidul. Metoda pe care o urmează e un ames­tec de șiretenie și forță brutală. În par­tid, în tandem cu vicele său, Liviu Dragnea, arun­că vina înfrângerii pe oricine, numai nu pe sine, nici pe campania murdară pe ca­re a permis-o, pe minciunile cu care i-a inun­dat pe oameni, pe scandalul provocat de guvernul său în diaspora. Dragnea îi mai adaugă pe lista vinovaților și pe „ame­ri­cani” care, nu-i așa, au inventat Facebook-ul! În schimb, cei care au îndrăznit să-l critice și chiar să-i ceară un pas înapoi – Geoană, Van­ghelie, Șova – sunt dați afară din PSD în­tr-o execuție care nu poate fi altfel nu­mită decât „bolșevică”. Nu vom plânge, de­sigur, de mila acestor trei inși, dar un lucru e clar: nu au avut nicio vină în pierderea alegerilor și nu și-au exercitat decât drep­tul legitim la critică. Dar să-i fie de bine PSD! Nu facem parte dintre cei care, în mod ipocrit, sunt îngrijorați de soarta PSD, nici din rândul naivilor care speră că a sosit momentul marii reforme pentru acest par­tid.

Ceea ce ne preocupă este că Ponta – se­con­dat iarăși de Dragnea – continuă să con­du­că guvernul în numele unei pretinse coaliții din care un component – UDMR – a anun­țat că iese, iar un altul, așa-zisul partid al lui Tăriceanu, vrea posturi, dar nu este nici măcar înregistrat oficial. Constituțional, es­te totuși în regulă: președintele (în exer­ci­țiu sau ales) nu poate obține demisia ca­bi­netului, iar până în februarie opoziția nu poate avea inițiativa unei moțiuni de cen­zură. Politic, însă, și moral este un scandal. Ponta trebuie să plece din fruntea gu­ver­nu­lui cât mai repede!

Trebuie să plece mai întâi fiindcă el, îm­preu­nă cu vicepremierul Dragnea, este prin­cipalul responsabil pentru împiedicarea vo­tului în diaspora. Știm că ambasadorii din mai multe capitale europene au cerut su­pli­mentarea secțiilor de vot măcar între cele două tururi, știm că exista posibilitatea or­donanței de urgență, dacă se considera că o hotărâre de guvern nu era suficientă. Avem acum și declarațiile lui Geoană și Van­ghelie, care susțin ideea unui complot Pon­ta-Dragnea, în vederea limitării votului din diaspora, deoarece se bănuia ca marea majoritate a celor de aici vor vota cu Iohannis. Parchetul General s-a se­si­zat in rem, dar nu cred că sunt prea multe șanse ca oamenii lui Tiberiu Ni­țu, pus de Ponta, să-și dea foarte mul­tă osteneală. Politic vorbind, rămâne însă inacceptabil ca Ponta să continue ca premier, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Iohannis însuși a sugerat că acest lucru e revoltător și are per­fectă dreptate. Suspiciunea solidă că Ponta și Dragnea ar putea fi infractori cere, politic vorbind, demisia lor ne­întârziată. Or, Ponta pare să creadă că demisiile lui Corlățean și Meleșcanu au rezolvat lucrurile!

Să nu uităm nici campania, având un grad de nerușinare încă neatins până acum, dusă de PSD împotriva lui Io­hannis, nici utilizarea abuzivă a unor instituții ale statului, precum Poșta Ro­mână, pentru difuzarea unor min­ciuni, precum aceea că Iohannis „taie pensiile”, nici problema uriașelor liste suplimentare în câteva județe din su­dul țării, nici ordonanța ticăloasă a „pri­marilor traseiști”, dată taman îna­intea alegerilor, nici paralizarea CNA: toate acestea reprezintă acte profund nedemocratice, demne de modelele an­tiliberale ale lui Ponta – Putin, Or­ban, Erdoğan. Pentru toate acestea, Pon­ta și Dragnea trebuie să plătească cu funcția în stat, înainte de a avea, eventual, și o răspundere penală.

Cred că trebuie lăsată deoparte orice prudență, orice considerente tactice pri­vitoare la oportunitate: ideea că Ponta trebuie lăsat să mai guverneze un timp – cât anume? – ca să-și rupă dinții în economie mi se pare o ne­ro­zie și o lașitate. Nu, Ponta trebuie să plece cât mai repede! Pe 16 noiembrie, peste șase milioane de oameni și-au exprimat dezgustul față de Ponta și PSD și față de stilul lor de a guverna, chiar dacă nu în alegeri parlamentare. Să nu mi se spună că dezgustul e față de clasa politică în general sau că vo­tul a fost „antisistem”, fiindcă Io­han­nis a fost, totuși, candidatul unei ali­anțe politice, și nu un extraterestru! Dar premierul face pe surdul. Mai are, ce-i drept, un pic de răgaz: intrarea președintelui ales în exercițiu, Săr­bătorile… Dar cred că ar fi bine sfătuit dacă, odată cu noul an, s-ar gândi la demisie cu adevărat, și nu să fenteze, după obicei. Desigur, s-ar putea să-i reziste și lui Iohannis, și unei moțiuni de cenzură; numai că atunci va ră­mâ­ne față în față cu strada, iar ea îl va mătura.

Sursa: revista22.ro