Confiscarea bunurilor provenite din infractiuni a devenit o urgenta. Trimiterea in inchisoare a infractorilor nu mai este o masura punitiva suficienta, statul devenind constient de faptul ca confiscarea averilor acestora si recuperarea bunurilor provenite din infractiuni este o masura necesara. In cadrul dezbaterii „Confiscarea Extinsa: Cat recuperam?”, organizata de Expert Forum, Daniel Morar (Curtea Constitutionala), Anca Alexandrescu (ICCJ), Marius Bulancea (consilier al procurorului sef, DNA) si Laura Stefan au discutat despre dificultatea cu care statul roman recupereaza prejudiciile din dosare si care ar fi solutiile necesare pentru crearea unui sistem eficient.
Pe langa confiscarea speciala Codul Penal Romanesc a inclus incepand cu 2012 masura confiscarii extinse. Aceasta permite instantei de judecata sa confiste mai mult decat bunurile provenite din infractiunile deduse judecatii: se pot confisca si bunurile obtinute cu 5 ani inainte de confiscarea infractiunii daca ele depasesc vadit veniturile obtinute de persoana respectiva in mod legal si daca instanta are convingerea ca ele provin din infractiuni similare celor pentru care se pronunta condamnarea.
Curtea Constitutionala a decis ca prevederea este constitutionala in masura in care momentul pana la care instanta poate sa raporteze la bunurile dobandite este cel la care a intrat in vigoare norma care prevede respectiva confiscare (in aprilie 2012)
Daniel Morar, despre confiscarea extinsa
Care sunt conditiile in lege pentru a opera confiscarea?
- Sa fie una dintre infractiunile prevazute in lege
- Pedeapsa prevazuta de lege trebuie sa fie de 5 ani sau mai mare
- Valoarea bunurilor dobandite de condamnat intr-o perioada de 5 ani inainte de data emiterii trebuie sa depaseasca veniturile obtinute de inculpat.
- Instanta sa aiba convingerea ca bunurile provin din infractiunea respectiva
- Curtea a distins intre doua categorii de drepturi fundamentale: drepturi absolute si drepturi relative
- La drepturile relative este inclus si dreptul de proprietate, care nu e absolut. Astfel, din moment ce dreptul de proprietate e relativ nici garantia acestuia nu poate avea un caracter absolut.
- Nicio autoritate nu il poate pune pe inculpat sa demonstreze ca nu a obtinut bunurile ilegal, ci statul trebuie sa arate ca bunurile au fost obtinute ilegal. Inculpatul are dreptul de a demonstra ca a obtinut bunurile in mod licit
Cum poate fi rasturnata prezumtia?
- Poate fi rasturnata nu doar prin probe, ci si prin prezumtii simple.
- Folosirea de prezumtii este recunoscuta de mai multe Curti Constitutionale si la CEDO, dar aceste prezumtii trebuie insotite de anumite garantii.
- Evalauarea caracterului licit si ilicit trebuie facut de catre o instanta in cadrul unei proceduri judiciare care trebuie sa includa o audiere publica
- Persoanele in cauza trebuie sa aiba acces la dosar si sa aiba dreptul sa isi faca apararea
- Prezumtiile pe care acuzarea le aduce nu trebuie sa fie absolute, tocmai pentru a-i da dreptul inculpatului de a le rasturna
Cele doua aspecte pentru care Curtea Constitutionala a admis exceptia pe confiscare extinsa:
1. Una dintre exceptii a fost formulata de un inculpat care a comis faptele inainte de intrarea in vigoare a acestei legi. Exceptia acestuia a fost admisa de catre Curte, legea nefiind pusa in aplicare in cazul acesta
2. Autorii exceptiei au comis fapta dupa ce a fost adoptata legea. In 2014 nu poti sa confisti bunuri decat din aprilie 2012. O persoana nu poate fi obligata sa respecte o norma pe care nu o cunostea. Astfel, inculpatul nu cunostea inainte de aprilie 2012 ca i se vor confisca bunurile. Curtea a stabilit ca nu poate retroactiva legea si a admis si a doua exeptie.
Anca Alexandrescu, judecator ICCJ
- Institutia confiscarii extinse pune in discutie o mai veche problema, legata de prezumtia legala care este relativa.
- Judecatorul trebuie doar sa aiba convingerea ca bunurile respective provin din comiterea unor infractiuni, nefiind necesara condamnarea inculpatului pentru acele infractiuni.
- O problema existenta este incompatibilitatea judecatorului. Exista o suspiciune ca impartialitatea acestuia va fi afectata. Au existat si cazuri de recuzare in dosarul Voiculescu pe acest considerent.
- La nivelul ICCJ au existat 2 cauze penale, dar nu au fost publicate. Urmeaza si alte dosare in care se va pune si problema confiscarii extinse.
Marius Bulancea – consilier al Procurorului sef al DNA: „Am institutit actiuni de recuperere de bunuri in valoare 150 milioane de euro in 2014″
- Exista un trend in majoritatea statelor si din Europa si din intreaga lume. Este o nevoie ca nu se poate continua cu aceeasi abordare.
- In ceea ce priveste scopul punitiv nu mai este suficienta incarcerarea, e mai eficient sa ii lipsesti de bunurile dobandite pentru a-i descuraja de la asemenea fapte in viitor
- Statul si-a dat seama ca sunt multi bani din care se poate folosi.
- E vizibil ca infractorii dobandesc averi foarte mari si ca statele nu sunt foarte eficiente in recuperarea acestora.
- Caile pentru a ajunge la un sistem mai eficient tin de reglementarea unor instrumente legislative care sa permita o abordare diferita
- E nevoie de o crestere a capacitatii institutilor de a identifica aceste bunuri si de a le confisca.
Confiscarea bunurilor de la terti, confiscarea produselor indirecte, erau posibile in Codul Penal inca din 2006, dar acum s-a introdus si in cazul conficari extinse
- Nu suntem aproape de un ideal, dar s-a ajuns la un punct in care DNA a institutit actiuni de recuperere de bunuri in valoare 150 milioane de euro. Vorbim de bunuri asupra carora s-au insitutit masuri asiguratorii. Aceste bunuri au fost sechestrate in 2014, de abia peste 3-4-5 ani putem vorbi de intrarea in patrimoniul statului. Suntem si noi pe un trend ascendent cu privire la recuperare, directia este corecta.
- Fiind vorba de bunuri efectiv sechestrate – 416 imobile, 93 de autoturisme – sunt bunuri a caror valorificare va trebui sa se realizeze cat de cat usor
- Sunt in continuare dificultati si lipsuri mari si ale institutiei si ale cadrului in care actionam. Avem nevoie de o specializare pentru a fi cu adevarat eficienti. E greu de identificat averea infractorilor (cu cat creste „sofisticarea” acestora).Dar averile sunt in conturi bancare din legislatii care nu comunica cu noi. Nu e foarte usor de identificat. Pentru a gestiona gradul lor de sofisticare avem nevoie de o specializare. Incercarea de a avea o structura doar pentru identificarea bunurilor provenite din infractiuni. E nevoie de o investigatie financiara diferita de cea penala. O structura care sa aiba un rol autonom care sa se lipeasca de investigatia penala si care sa aiba ca unic scop identificarea acestor bunuri. Faptul ca multe bunuri sunt in strainante ingreuneaza munca institutiilor din Romania. Ne ia un an de zile ca sa aflam de o tranzactie care a avut loc in Cipru, iar inculpatului ii ia 10 minute sa mute banii.
- Un proiect important al DNA anul acesta a fost constituirea unei asemenea structuri. DNA a cerut de la guvern o suplimentare cu 50 de ofiteri de politie care sa fie dedicati. A fost aprobata solicitarea. Deja exista ordinul prin care s-a constituit structura, o parte din noii ofiteri au venit. Speram ca astfel va creste eficienta recuperarii efective a bunurilor.
- Eficienta este insa limitat/conditionata si de capacitatea proprie a celor de la ANAF de a duce mai departe aceste bunuri, de a pune in executare decizia
- A aparut cauza de la Curtea de Apel Bucuresti pe care s-a dispus condamnarea referitoare la ICA. Aici lucrurile au fost abordate intr-o noua modalitate: S-a confiscat de la terti intr-o maniera care merge destul de departe si exista si o analiza a conditiilor si a garantiilor.
- Nou in aceasta hotarare: s-a argumentat foarte bine cu privire la confiscarea veniturilor indirecte (chirii, dividente). In plus, s-a dispus insitutirea unor masuri asiguratorii suplimentare si a fost desemnat DNA sa aduca la indeplinire aceste masuri. Astfel DNA a trebuit sa coopereze cu ANAF-ul pentru a eficientiza masurile respective.
sursa: monitorizari.hotnews.