ANALIZĂ FLUX 24 ŞI COMISARUL DE PRAHOVA:
(Potrivit art. 24, pct. 5 din Legea nr.182/2002, se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarii legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime.)
Nota: Prezentul eseu de analiza-sinteza a fost intocmit in baza informatiilor si datelor publice relevante preluate critic din produsele jurnalistice credibile, respectiv din acele materiale / articole de presa cu un caracter preponderent obiectiv imprimat de sursele de origine, care au fost identificate a fi bine informate si provenind din mediul intrinsec, fie al entitatilor care compun binomul, fie apropiate rezonabil acestora.
Pentru exemplificare, amintim ca am folosit: Ziua News, B1 TV, NASUL TV, LUJU (Lumea Justitiei), InPolitics, Centrul Roman pentru Investigatii Jurnalistice CRIJ), UNDE TV etc., evitand “presa de casa a binomului”[1] (supranumita si Divizia Presă a Binomului SRI-DNA)[2], subiectiva, rau-voitoare, ale carei directii publicistice sunt imprimate de comenzile / ordinele date de generalul locotenent FLORIAN MIHAIL COLDEAsi LAURA CODRUTA KOVESI (e. g. DIGI 24, post al RDS – RCS patronat ultra-discret de Zoltan Teszari, la care este angajat iubitul sefei DNA, Florian Nemes; agentia de stiri HotNews etc.)
Izvoarele de informatii si date se localizeaza in locuri si medii diferite, variate:
– mediul politic: presedintele Senatului Romaniei, Calin Popescu Tariceanu, senatoarea Steluta Cataniciu[3], senatorul Daniel Savu, care este si membru in Comisia permanenta parlamentara comuna a Senatului si Camerei Deputatilor pentru exercitarea controlului asupra activitatii SRI, senatorul independent Valer Marian, deputata Elena Udrea, fost ministru al dezvoltarii regionale si turismului);
– mediul magistratilor (Alina Bica-fosta sefa DIICOT, Asociațiile magistraților din Romania – AMR, UNJR si APR – de judecatori si procurori, care au luat pozitie fata de existenta ofiterilor acoperiti ai SRI in Justitie si impotriva sintagmei “Justitia camp tactic pentru SRI” promovata intr-un nefericit interviu de generalul de brigada SRI DUMBRAVA DUMITRU, seful Directiei Juridice, sesizand Asociatia „Magistratilor Europeni pentru Democratie si Libertati” – MEDEL care, la randul ei, a sesizat autoritatilor de la Bucuresti ca independenta justitiei este pusa in pericol. Intr-un stat de drept, intr-un stat cu o democratie rezonabila, cum inca Romania pretinde sau isi inchipuie ca este, cum anume actioneaza procurorii si judecatorii nu este treaba vreunui serviciu de informatii. Daca exista procurori corupti, inclusiv in interiorul DNA, exista si alti procurori care sunt cinstiti si care, asa cum s-a dovedit, sunt capabili sa-i prinda si sa le faca cuvenitele dosare penale si rechizitorii. Daca exista judecatori corupti si, din pacate, vedem ca exista, si nu putini, este treaba procurorilor sa-i prinda si se vor gasi alti judecatori cinstiti care sa-i condamne. Si, in fine, exista Consiliul Superior al Magistraturii care, in mod normal, daca nu s-ar afla si el in „campul tactic”, ar avea datoria si ar fi capabil sa solicite, el insusi, verificari si investigatii prin intermediul Inspectiei Judiciare. Daca Inspectia Judiciara nu este si ea „camp tactic”. Cred ca semnalul Asociatiei Magistratilor Europeni ar trebui sa ne cutremure. Si sa-l cutremure, in primul si in primul rand, pe presedintele Klaus Iohannis. Pentru ca independenta justitiei este o chestiune care tine de siguranta statului.CSM nu a elucidat problema, sicanandu-i pe colegii magistrati, iar CSAT nu a transat existenta ofiterilor acoperiti in magistratura, raspunsul fiind ironizat chiar de fostul Sef al Cancelariei Prezidentiale, Dan Mihalache (acum ambasador la Londra): „Exista obligatia legala, nu noi am introdus-o, pare-mi-se (a fost prevazut de lege-n.n.) in anul 2005 sau 2006 ca CSAT sa verifice aceste lucruri (…) Daca ma intrebati pe mine este putin complicat. Nu vad aici foarte bine rolul CSAT si poate intr-o zi aceasta prevedere ar trebui regandita pentru ca CSAT nu are instrumente la dispozitie pentru a verifica 23.000 de magistrati (…) Poate sa ia acele declaratii pe propria raspundere si sa le trimita institutiilor, institutiile raspund. Raspunsul institutiilor acesta a fost. Nu exista capacitati proprii ale CSAT de a umbla dupa ofiterii acoperiti. (…) De aceea va spun ca eu am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost raspunsul institutiilor statului”.
– Mediul academic: Alina Mungiu Pippidi, preşedintaSocietăţii Academice Române (SAR) a cerut insistent clarificarea existentei ofiterilor acoperiti SRI in Justitie, Presa si Politica.
– Mediul fostilor ofiteri SRI, dati afara in 2014, pentru ca au devoalat coruptia si abuzurile din sistem (Dedu, Florea si Gulianu).
– Dosare neclasificate ale parchetelor si instantelor de judecata (DNA, PICCJ, Tribunalul Militar Bucuresti, Curtea Militara de Apel Bucuresti).
De aceea, urmatoarele afirmatii sunt riguros exacte:
– „Justiţia română este selectivă, abuzivă şi demonstrativă: îi execută în pas de defilare pe diverşi oponenţi sau pe cei care mediatic susţin alte interese, iar apropiaţii sunt protejaţi. Undeva, mai la vale, oricum toţi ajung la o înţelegere; dacă justiţia ar fi fost corectă, ar fi fost la datorie pentru toţi, iar corupţilor din puşcărie le-ar fi fost confiscate averile. Sumele uriaşe furate de la statul român ar fi putut constitui o bază bună pentru proiecte naţionale de investiţii – ceea ce nu se întâmplă.”[4]
– “Lupta DNA impotriva sau pentru protejarea coruptiei. Avem motive temeinice sa constatam ca acestia lupta pentru ambele, in functie de interes sau / si de obligatii.”[5]
In aceeasi ordine de idei, la sedinta Consiliului Superior al Magistraturii, din ianuarie 2015, Presedintele nou investit atunci, Klaus Iohannis, remarca:
„Un magistrat e atat de independent cat alege el sa fie.”
Ulterior a uitat-o, indeosebi dupa ce a pierdut procesul de la Sbiu si Brasov cu casele dobandite prin fals si uz de fals, declarand ca nu-i convine Decizia Curtii de Apel Brasov, prin care i se luau aceste imobile.
Serviciului Roman de Informatii se confrunta cu existenta si amplificarea unei problematici institutionale, de sistem.
Asadar, sub aspectul resortului cauzal care propaga actuala stare de lucruri in sistem, evoc cateva cauze mai importante si cu impact negativ major imediat, pe termen scurt si, ceea ce este mai grav, pe termen lung (in ipoteza ca nu se vor identifica si aplica masuri de corectie pertinente si eficiente):
1. Mentinerea in SRI, o ingrijorator de mare perioada de timp dupa Revolutia din 1989, a ofiterilor de securitate.
√ Aceasta cauza – concluzie este pe deplin conforma cu realitatea si sustinuta cu argumente care nu pot fi respinse.
Directorii SRI Virgil Măgureanu, Costin Georgescu si Radu Timofte ne-au dat asigurari, rând pe rând, ca instituţia din subordine tinde să devină un serviciu de informaţii modern, în cadrul caruia numărul fostilor ofiteri de securitate este într-un continuu regres[6]. Afirmatiile sunt doar partial adevarate deoarece, pe de o parte, raul fusese deja facut si isi produce si astazi efectele nefaste, iar pe de alta parte, SRI tot nu a scapat de securisti care, culmea, se mai afla si in unele „functii cheie”: g-ral. brig. PUIU GHEORGHE (trecut in rezerva abia de la 01.08.2016 !!!), col. PASARE BOGDAN sau importante – col. MARIN CONSTANTIN, sef directie judeteana, cu functie de general maior (iar pana in septembrie 2012, un exemplu de similar, respectiv col. DINCA DANIEL NICOLAE – sef DJI Buzau[7], coleg de Securitate cu fostul sau omolog de la Prahova).
Alt fost director, GEORGE CRISTIAN MAIOR, declara in Romania Libera din 05 aprilie 2008 ca, in SRI, „mai activeaza 120 de fosti ofiteri de Securitate”.
Cu tot respectul, am avut inca de atunci serioase indoieli cu privire la corespondentul in realitate al acestui numar si credem ca, mai degraba, domnul director a fost dezinformat tot de un securist, sef directie resort resurse umane, unitate centrala care a fost condusa, neintrerupt si in exclusivitate, de fosti ofiteri de Securitate: g-ral. brig. BADESCU DUMITRU, g-ral. brig. CORNECI OVIDIU, g-ral. brig. GHEORGHE LAURIAN, col. BOERU MARIAN, astazi fiind condusa de col. PASARE BOGDAN, fiul ofiterului deSecuritate, col. (r) PASARE AURELIU[8].
Numai la DJI PRAHOVA mai activau, in urma cu sase ani, cca. 20-23. Chiar la inceputul anului 2014 erau in activitate minim 10 foste cadre de Securitate.
Asadar, este imperios a se intelege ca, daca societatea civila, politicienii sau partenerii externi din Clubul de la Berna, mai pot crede astfel de enunturi, noi, cei care lucram in interiorul sistemului de atatia ani, percepem o alta realitate decat cea cosmetizata si prezentata in ambalaje de comunicare corespunzatore.
Si astazi, in luna iulie 2016, dupa 27 ani (un sfert de secol !), activeaza[9] :
g-ral. brig. PUIU GHEORGHE – director general de securitate, trecut in rezerva de la 01.08.2016;
col. BALAN MARCEL[10] – sef sector in Directia Generala „Y” (Managementul Resurselor Umane, Organizare);
col. MITROI DUMITRU – fost loctiitor al sefului Directiei Generale „E” – Securitate Interna, in prezent sef grupare de sectoare in aceeasi unitate, fost absolvent al Scolii de Militie si Securitate unde a fost coleg cu
col. CEAUS GHEORGHE, in prezent, inca, seful unui birou informativ la DJI Prahova,
col. MARIN CONSTANTIN – sef directie judeteana si alte cinci – sase cadre.
Cu privire la ultimul, doresc sa dezvolt putin, deoarece este unul din cele mai grave cazuri de mentinere in sistem si in functie, contrar prevederilor legale.
Astfel, in ceea ce priveste desemnarea, imputernicirea si, in final, numirea col. SRI Marin Constantin in functia de comandant al unitatilor teritoriale ale SRI din Prahova si Dambovita, fara efectuarea verificarilor obligatorii de catre CNSAS, consider ca SRI a derapat grav de la normele statului de drept si ale democratiei.
S-a motivat ca SRI nu ar detine date despre col. MARIN CONSTANTIN ca ar fi facut politie politica. Niciunde in Legea nr. 14 / 1992 sau in OUG 24 / 2008 aprobata prin Legea nr. 293 / 2008, nu este prevazuta obligatia SRI de a detine astfel de date, de a le procesa si a le da vreo eficienta juridica, asa cum sustin procurorii militari (fila 7 din Ordonanta). Pe de o parte, SRI nu este abilitat in acest sens / in aceasta materie, neavand vreo competenta, iar pe de alta parte legiuitorul nu a inteles sa impuna formularea solicitarii de verificare de existenta vreunei conditii, respectiv de aceea daca SRI „detine date”, argumentatia magistratilor militari fiind, aici, o inovatie juridica, deorece, in acest scop, in Romania, s-a infiintat Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS).
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, se află sub controlul Parlamentului României şi funcţionează în baza OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.
Subsemnatul consider, motivat si cu probe, ca membrii Biroului Executiv al Consiliului Director al SRI se fac vinovati de indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu, deoarece l-au numit si mentinut pe MARIN CONSTANTIN in functia de sef directie judeteana a SRI, incalcand dispozitiile imperative ale OUG 24 / 2008, care interzic, neconditionat si fara exceptii, numirea acestei categorii de persoane in functii de conducere la nivelul„structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii”.
Astfel, conducerea SRI l-a desemnat, imputernicit si, in final, numit inca din anul 2006, pentru ca apoi sa-l mentina, in functii de comanda pe col. MARIN CONSTANTIN, fost ofiter de Securitate, fara a solicita Colegiului Consiliului National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii, asa cum obliga art. 3, alin. 1, lit. h coroborate cu art. 5 din OUG 24/2008 aprobata prin Legea nr. 293/2008, verificari asupra sa, respectiv daca a fost lucrator al Securitatii si daca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, cunoscand ca acesta a avut calitatea de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrieri ascunse / anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova.
Asadar, nu SRI trebuie sa detina date si informatii despre ofiter, ci, potrivit legii, CNSAS. Dar, pentru a efectua procedura legala, acestei institutii, SRI trebuie sa-i transmita, conform art. 5 din OUG nr. 24/2008, declaratia pe proprie raspundere a ofiterului si sa-i adreseze o cerere de verificare, asa cum il obliga legea.
MARIN CONSTANTIN, ofiter al SRI cu gradul de colonel si functie de general maior, fost sef al Directiei Judetene de Informatii Prahova (pana la 01.07.2014)[5], in prezent sef al Directiei Judetene de Informatii Dambovita (ambele „structuri judeţene ale Serviciului Român de Informaţii” asa cum prevede actul normativ) a fost lucrator al Securitatii, avand calitatea de ofiter (cu gradul de locotenent) in perioada august 1987 – decembrie 1989, in cadrul Departamentului Securitatii Statului, Inspectoratul Judetean Prahova al Ministerului de Interne, Securitatea Judetului Prahova, ca absolvent al Scolii Militare de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Bucuresti, arma „Securitate”.
Din toate relatarile fostilor colegi dar, indeosebi, din metodele si mijlocele abuzive utilizate de Securitatea comunista, precum si din atributiile structurii de Securitate din care a facut parte (speciala „S”), rezulta fara putinta de tagada ca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului,in calitate de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrisori anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova.
Aceasta imprejurare de fapt le-ar fi obligat, cu atat mai mult, pe persoanele din conducerea SRI sa solicite verificari la CNSAS fata de acest ofiter, inaintea numirii in functie, in conditiile in care cvasi totalitatea colegilor de scoala militara si de Securitate ai susnumitului au fost stabiliti a fi lucratori ai Securitatii sau, dupa caz, agenti ai politiei politice comuniste, iardansul nu.[6]
In Ordonanta de clasare se mai retine ca nu exista „in acest sens o hotarare irevocabila a vreunei instante de judecata”, cu referire la Marin Constantin. Constatarea este superflua. Bineinteles ca nu exista, atata timp cat SRI nu a cerut, asa cum il obliga legea, verificari specifice la CNSAS. Este o logica inversa, invocandu-se in apararea persoanelor vinovate de incalcarea legii, chiar propria culpa.
Faptul ca, in prezent, Directia de specialitate din cadrul CNSAS desfasoara activitati specifice administrative de verificare privindu-l pe ofiterul de securitate Marin Constantin, se datoreaza demersului unor terte persoane fizice, si nu vreunei conformari a SRI la obligatiile care ii revin din lege.
Chiar si in aceasta „logica schiopa” a procurorilor, daca admitem ca, in ceea ce-l priveste pe ofiterul de Securitate Marin Constantin, nu exista „in acest sens o hotarare irevocabila a vreunei instante de judecata”, in aceeasi masura si cu aceeasi forta argumentationala trebuie sa admitem ca nu exista nici adeverinta prevazuta de art 8, lit. b din OUG 24/2008 aprobata prin Legea nr. 293/2008, din care să rezulte contrariul, respectiv că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii. Asadar, si in aceasta varianta complementara, incalcarea legii tot a avut loc.
Ultima ratio, arat ca exista un inscris oficial care dovedeste, fara nicio putinta de tagada, ca fapta penala este reala. Documentul este oficial, este eliberat de CNSAS si poarta nr. P 1259 si 9/2015 din 04.05.2015 [7].
Acesta, expresis verbis, arata „negru pe alb” ca:
„…. nu, Serviciul Roman de Informatii nu a solicitat CNSAS verificarea d-lui colonel SRI Constantin MARIN, nascut la data de 28.07.1961 in Ploiesti, fiul lui Petre si al Ecaterina cu ocazia numirii acestuia ca sef al Directiei Judetene de Informatii Prahova (UM 0735 Ploiesti)…”
De altfel, in subsidiar, consider ca se impunea extinderea urmariri penale pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 297, alin. 1 Cod penal, constand in aceea ca persoane cu functii de conducere din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cu buna stiinta si rea credinta, nu au efectuat verificarile din oficiu la care obliga legea privindu-l pe ofiterul de Securitate col. Marin Constantin.
Din aceeasi adresa oficiala emisa de CNSAS cu nr. P 1259 si 9/2015 din 04.05.2015, rezulta ca, nici pana in prezent, institutia nu a finalizat „verificarile din oficiu”, desi Marin Constantin a fost numit in functii pentru care legea impune verificari, de peste 15 (cinsprezece) ani, numai in functia de comandant unitate (ca structura teritoriala a SRI) fiind de peste 6 (sase) ani.
O astfel de atitudine / conduita a unor institutii ale statului roman ar trebui sa fie calificata ca fiind derizorie, iar nu denuntul meu.
Aceasta deoarece, potrivit art. 31, alin. 2 din Legea nr. 51/1991, “Nu pot activa în serviciile de informaţii persoanele care au fost găsite vinovate pentru acţiuni îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, iar SRI nu stie nici pana in prezent daca, in ceea ce priveste persoana col. Marin Constantin, se afla intr-o astfel de situatie sau nu, cu referire la activitatea acestuia in Securitate ca organ represiv de polite politica al statului comunist.
Citiţi mai mult pe: flux24.ro
